Termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi modalitatea în care acestea se calculează (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 235/2020

NCPC: art. 180, art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2), art. 185 alin. (1), art. 485 alin. (1), art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (5)

Relativ la excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata B., instanța o găsește neîntemeiată, întrucât, în speță, temeiul juridic al cererii de revizuire pe care s-a întemeiat revizuentul, anume prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (ce reglementează revizuirea pentru contrarietate de hotărâri) a deschis calea de atac a recursului, nefiind vorba despre un litigiu supus criteriului valoric. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită, iar, în conformitate cu alin. (6), dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul.

Cu referire la chestiunea tardivității recursului, se reține că în legea procesual civilă, căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită, iar, în conformitate cu alin. (6), dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul.

Astfel cum se stipulează în art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Se observă că recursul exercitat împotriva Deciziei nr. 2784 din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a fost promovat cu încălcarea termenului legal, imperativ și peremptoriu prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură. De asemenea, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din același act normativ „Când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează”.

În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd: „Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”.

Legea procesual civilă reglementează și situația în care partea, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispozițiile art. 186 ce dispun:

„(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen”.

Coroborând dispozițiile legale amintite, din interpretarea lor sistematică, rezultă că termenul pentru exercitarea recursului împotriva Deciziei nr. 2784 din 24 octombrie 2017, reprezintă un termen procedural de 30 de zile, care începe să curgă de la comunicarea hotărârii în cauză, 23.11.2017.

Din verificarea lucrărilor dosarului, se constată că recursul a fost exercitat la 07.05.2019, fiind depus prin serviciul poștal, așadar cu mult peste data comunicării hotărârii pronunțate în speță – 23.11.2017.

În consecință, Înalta Curte constată că revizuentul a promovat calea de atac cu depășirea termenului procedural instituit de prevederile art. 485 alin. (1) C. proc. civ. și nu a invocat nicio împrejurare mai presus de voința sa care să-l fi împiedicat în exercitarea căii de atac, sens în care urmează a respinge, ca tardiv formulat, recursul de față.

Sursa informației: www.scj.ro.