Tardivitatea recursului împotriva respingerii cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții referitoare la infracțiunea de furt calificat
- Legea nr. 255/2013: art. 24
- Legea nr. 47/1992: art. 29
- NCP: art. 229
- NCPP: art. 268
- NCPP: art. 269
- NCPP: art. 275
Prin decizia penală nr. 1579/A din 09 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a II a penală, în dosarul nr. x/2021, printre altele, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelantul inculpat A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 229 alin. (2) lit. b) teza finală C. pen.
Analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 229 alin. (2) lit. b) teza finală C. pen., prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție (claritatea normei penale), art. 21 alin. (3) din Constituție (dreptul la un proces echitabil) și art. 24 alin. (1) din Constituție (dreptul la apărare) formulată de inculpatul A., s-au reținut următoarele:
S-a arătat, în esență, că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața unei instanțe judecătorești (Curtea de Apel București – secția a II a Penală), la cererea uneia dintre părți, respectiv inculpatul A..
S-a constatat că, în speță, condiția de admisibilitate constând în necesitatea ca obiectul controlului de constituționalitate să fie numai legile sau ordonanțele Guvernului sau dispoziții din legi sau ordonanțe în vigoare, este îndeplinită, câtă vreme textele de lege nu au fost abrogate expres și nici implicit până la data sesizării Curții Constituționale.
De asemenea, s-a reținut că art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 229 alin. (2) lit. b) teza finală C. pen. au legătură cu soluționarea cauzei, așa cum prevede art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece decizia Curții Constituționale, dacă ar fi una de admitere, este de natură a produce un efect concret asupra încadrării juridice dată faptei reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriul emis în data de 22 aprilie 2021 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr. x/2021. Interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității testelor de lege criticate, este dovedit, câtă vreme inculpatul ar putea solicita schimbarea de încadrare juridică în furt prevăzut de art. 228 alin. (1) C. pen.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 79 din 30 ianuarie 2024)
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, hotărârea prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Verificând natura termenului de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac, se constată că acesta este un termen procedural, ce trebuie calculat potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că, în cuprinsul său, nu se socotește ora la care începe să curgă și nici ora la care se împlinește și peremptoriu, a cărui nerespectare atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen, respectiv constatarea tardivității acestuia.
În raport cu aceste dispoziții, având în vedere că decizia Curții de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul nr. x/2021 a fost pronunțată la data de 09 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziție prin mijlocirea grefei, termenul de 48 de ore, în care se putea declara recurs, s-a împlinit la data de 12 noiembrie 2023.
Așadar, raportat la dispozițiile legale anterior enunțate și având în vedere data pronunțării deciziei recurate, Înalta Curte constată că la data la care acesta a declarat recurs, respectiv la 13 noiembrie 2023, expirase termenul în care se putea ataca dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Înalta Curte notează că, în lipsa unor dispoziții exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției instanței penale de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., dispoziții procesual penale cu caracter general, aplicabile în procedura pendinte, în virtutea art. 24 din Legea nr. 255/2013. Conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.: „(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește”.
Or, calea de atac formulată de petentul A., prin e-mail, la data de 13 noiembrie 2023, a fost exercitată după expirarea termenului legal întrucât, deși termenul pe ore se calculează pe unități libere de timp, se constată că, față de data pronunțării soluției recurate, termenul în interiorul căruia petentul avea posibilitatea de a declara calea de atac s-a împlinit la data de 12 noiembrie 2023.
Deopotrivă, se constată că data împlinirii termenului procedural prevăzut de lege a căzut într-o zi nelucrătoare, însă astfel cum s-a arătat, termenele pe ore nu se prorogă, neexistând o dispoziție legală în acest sens.
În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., în conformitate cu care, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.
În consecință, recursul declarat de petent, la data de 13 noiembrie 2023, a fost exercitat după expirarea termenului legal, întrucât termenul în interiorul căruia petentul avea posibilitatea de a declara calea de atac.
Prin urmare, cum excepția tardivității constituie o excepție peremptorie – care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a recursului formulat de și cum excepția tardivității constituie o excepție peremptorie – care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a recursului formulat de petent, astfel că, nu se va mai proceda la examinarea pe fond a motivelor de recurs.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de petentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. b) din C. pen. și art. 229 alin. (2) lit. b) teza finală din C. pen., din cuprinsul deciziei penale nr. 1579/A din 09 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a II a penală, în dosarul nr. x/2021.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul petent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul petent, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Sursa informației: www.scj.ro.