Țara testelor

Deschidem Revista de dimineață cu o declarație a lui Vladimir Putin consemnată de agenția rusă de presă RIA Novosti. Declarația provine dintr-un film a lui Oliver Stone, „Ucraina în foc”, difuzat, în premieră, ieri de postul de televiziune REN TV. Iată ce spune liderul de la Kremlin: „De ce reacționăm atât de emotiv la extinderea NATO? Ne preocupă procesul decizional al NATO. Eu știu cum se iau deciziile. Atunci când o țară devine membră a NATO, acesteia îi vine foarte greu să reziste la presiunea unei țări, atât de mari ca SUA, lider al NATO. Și acolo (pe teritoriul ei) poate să apară orice, cu ușurință. Sisteme de apărare antirachetă și baze noi și, dacă este necesar, un nou sistem de atac. Și nouă ce ne rămâne de făcut?  Noi trebuie să luăm contramăsuri în acest sens, adică să luăm în vizorul rachetelor noastre acele obiective care, în opinia noastră, încep să ne amenințe”.

O declarație, care ne arată că Rusia nu stă cu mâinile în sân la mișcările țărilor NATO. O declarație, care ne vorbește despre modul în care sunt cântărite acțiunile forțelor NATO, ale guvernelor statelor, care găzduiesc baze NATO.

Pentru Rusia, țările mici nu rezistă presiunilor mari și cedează în fața conducerii NATO.

Dacă mai era nevoie să ne spună cineva cum suntem, cât de ușor de convins sau, mai elegant spus, cât de receptivi suntem la nou, iată că aflăm dintr-un sondaj european, care ne schițează, nouă românilor, un portret asemănător polonezilor. Să fie întâmplătoare asemănarea?

„Românii sunt printre cei mai receptivi europeni la politicile populiste, 82% dintre respondenții din România, prezentând simpatii populiste, potrivit unui sondaj al institutului de cercetare YouGov”, notează Mediafax, citând cotidianul german Die Welt.

Potrivit datelor sondajului, în Germania se înregistrează cel mai scăzut nivel de susținere pentru politicile populiste, doar aproximativ 18% dintre germani fiind receptivi la formele de manifestare populistă.

Și nu suntem doar atât. „România este țară de teste pentru inovațiile multinaționalelor”, scrie Mediafax.

În România se testează nu doar iaurturi sau reclamele la telefonia mobilă.

Mediafax scrie că se testează și medicamente: „Un alt domeniu în care România se înscrie drept cap de afiș la testele inovative ale multinaționalelor este cel farmaceutic, mai ales în ceea ce privește testele de pe plan local, folosite în dezvoltarea medicamentelor noi. O precizare importantă: pacienții semnează un consimțământ informativ, prin care sunt de acord să facă parte din procesul de testare a medicamentelor. Datele Agenției Naționale a Medicamentului indică faptul că sunt cel mai des testate antineoplazicele (împotriva cancerelor), apoi produsele destinate sistemului nervos central, tubului digestiv și sistemului cardiovascular”.

Oare ce ne împinge să fim atât ușor de convins de orice?

Să fie oare sărăcia și lipsurile de până în 1989, lipsa educației, lipsa de experiență sau felul nostru mioritic de a fi?

Toleranți și deschiși la orice… noutate, românii plătesc zi de zi.

Toleranța la corupție îi înghesuie pe politicieni și pe oamenii de afaceri după gratii. Tabloidele și paginile agențiilor de presă sunt pline, zilnic, de astfel de informații.

Dorința de a urca rapid pe treptele societății, goana după funcții în administrație îi determină pe alții să-și cosmetizeze cu orice preț CV-urile, să ia diplome de-a valma, să copieze pagini întregi în  lucrările de doctorat.

Odată și odată toate acestea se plătesc.

Referitor la plagiate Universul Juridic scrie că, prin Decizia nr. 624/2016, Curtea Constituțională constată că Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 este neconstituțională, în ansamblul său.

Mai precis, notează Universul juridic: „Prin această decizie a Curții se arată că acordarea dreptului de a decide cu privire la retragerea unui titlu de doctor obținut prin plagiat universității organizatoare a doctoratului nu asigură pe deplin exigențele protejării dreptului de proprietate intelectuală al autorului a cărui operă a fost plagiată”.

Decizia Curții reprezintă un prim pas spre „igienizarea” mediului universitar și mai apoi, a celui politic-administrativ.

Bătălia, abia acum începe!

Într-un final este posibil să ajungem mai sceptici decât nemții la tot ceea ce ni se pare, la prima vedere, că ne-ar putea face bine.

Bună dimineața!