Ţara întrebărilor

22 mart. 2018
Vizualizari: 898

Corespondența din anul 2012 a Comisiei Europene cu Ministerul Justiției din România, arhiva SIPA și factura la energie plătită de români, sunt doar câteva dintre subiectele pe care presa le aduce astăzi în atenția cititorilor săi.

Guvernul a făcut publică, ieri, scrisoarea adresată de premierul Viorica Dăncilă președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prin care se cer clarificări despre o notă a Comisiei din anul 2012, care conține nume ale unor persoane acuzate de corupție.

„Dăncilă îi transmite lui Juncker că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, «pentru a îndepărta orice urmă de îndoială și pentru a nu afecta credibilitatea relației noastre de parteneriat»”, scrie Cotidianul.

Cotidianul prezintă integral scrisoarea premierului Dăncilă, din care vă redăm un fragment:

„Din aceste considerente și, având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule președinte, în legătură cu un subiect care preocupă și îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiției de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului României, referitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Între aceste cerințe, se regăsesc și solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale și anumite persoane cercetate penal pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție și de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Șerban Alexandru Brădișteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu. (…) Având în vedere relația de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relație bazată pe transparență și încredere, vă adresez, domnule președinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt și de drept cu privire la documentul în cauză. Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România, să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat”.

Cotidianul scrie astăzi despre soarta arhivei SIPA.

„«Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței CSAT, l-a reprezentat solicitarea președintelui Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului, de a se clarifica aspecte care țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA). Membrii Consiliului au decis să pună la dispoziția Comisiei toate documentele și înscrisurile aflate în arhiva CSAT în legătură cu această instituție», se arată în comunicatul de presă transmis de Administrația Prezidențială”, notează Cotidianul.

Chiar dacă în România salariile sunt cu mult sub media europeană, facturile de energie sunt foarte mari, comparativ cu alte țări, mult mai sărace în resurse energetice decât România.

Cum am ajuns aici, aflăm dintr-un articol publicat de Money.ro, care prezintă o declarație a președintelui Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, pe această temă.

„«România are o performanță negativă, fără precedent la nivel mondial, în legătură cu prețul facturilor la energie electrică și gaze naturale, cu majorări de peste 40%, respectiv 48%, într-un singur an», a afirmat, marți, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, într-o conferință de specialitate”, scrie Money.ro.

„Unde ne aflăm noi? Suntem în situația în care deținem materii prime pentru care suntem, la propriu, invidiați. Avem, așadar, peste 10 miliarde de tone de sare, peste trei milioane de tone de lignit, peste un miliard de tone de cupru, peste 0,9 miliarde de tone de huilă, 750 milioane de tone de aur și argint și peste 100 de milioane de tone de minerale nemetalifere. Noi, însă, facem ceva grav, adică extragem roca, minereul, și îl dăm la export, îl procesează altcineva și se creează un motor economic în altă parte”, a afirmat deputatul Iulian Iancu, mai notează Money.ro.

Ne plângem că nu avem autostrăzi, că plătim prea mult pe kilometrul de autostradă, că infrastructura rutieră și feroviară a României are nevoie de investiții serioase. Ce este de făcut? Există un panaceu pentru toate aceste probleme din transporturi? Azi, aflăm din Money.ro că se înființează o nouă companie de drumuri.

„«Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a decis luni, în Consiliul de Administrație, înființarea unei antreprize de construcții, însărcinate cu lucrări de drumuri și autostrăzi, după modelul companiilor create de către Primăria Muncipiului București. Motivul oficial pentru înființarea noii companii este neseriozitatea actualilor constructori», scrie Digi24.ro”, citat de Money.ro.

„Este o măsura luată în urma experienței noastre cu constructorii care își bat joc de proiecte. Atunci, ca să nu mai stăm la mâna lor, vom avea propriul nostru organism. Nu o să ne ocupăm noi să facem din prima autostrăzi și poduri suspendate, dar, dacă va fi nevoie la un moment dat, le vom face și pe acestea”, a arătat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, mai notează Money.ro.

În finalul Revistei, ne oprim asupra unui proiect legislativ aflat în dezbaterea Parlamentului.

Câțiva parlamentari ai PSD și ALDE au inițiat un proiect de lege, ce propune o modificare în exercitarea profesiei de notar. Proiectul a mai fost depus și în anul 2015, însă atunci a fost respins.

„Acest proiect legislativ prevede o nouă formă de organizare a biroului notarial, ca birou public, în care urmează să își desfășoare activitatea un notar public de stat. Conform argumentelor aduse de parlamentarii care au avut inițiativa, «se va deschide această piață, ca o alternativă la intensificarea competiției și eliminarea eventualelor înțelegeri între notari, pentru stabilirea onorariilor»”, scrie E-juridic.manager.ro.

„Acest proiect legislativ va fi analizat mai întâi la Senat, unde se află în dezbatere publică, apoi în Camera Deputaților, care va da și votul final”, mai arată E-juridic.manager.ro.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Seară frumoasă!

Țara întrebărilor was last modified: martie 22nd, 2018 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: