Supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional (Legea nr. 12/2017)

În M. Of. nr. 192 din 17 martie 2017, a fost publicată Legea nr. 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național.

În continuare, vom prezenta structura respectivei legi.

Cap. I. („Dispoziții generale”)
Cap. II. („Organizarea Comitetului”)
Cap. III. („Dispoziții finale”)

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivei legi.

Cap. I. („Dispoziții generale”)

Potrivit prevederilor capitolului I, se înființează Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, denumit în continuare Comitetul, ca structură de cooperare interinstituțională, fără personalitate juridică, din care fac parte reprezentanți ai Băncii Naționale a României, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Guvernului.

Obiectivul fundamental al Comitetului este de a contribui la salvgardarea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică. Sintagmele sistem financiar și risc sistemic au înțelesurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic.

Astfel, în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental, Comitetul are următoarele atribuții:

a) identificarea, colectarea și analiza informațiilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;
b) identificarea, monitorizarea și evaluarea riscurilor sistemice;
c) identificarea instituțiilor și structurilor sistemului financiar care sunt relevante din punct de vedere sistemic;
d) elaborarea strategiei privind politica macroprudențială în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;
e) emiterea de recomandări și avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilității sistemului financiar național;
f) emiterea de recomandări și, după caz, avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor Comitetului european pentru risc sistemic sau, după caz, emiterea de recomandări și avertizări necesare ca urmare a avertismentelor Comitetului european pentru risc sistemic, emise în baza atribuțiilor conferite acestuia prin Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010;
g) monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitet și a măsurilor adoptate la nivel național, ca urmare a recomandărilor și avertizărilor emise de Comitet;
h) stabilirea, reevaluarea periodică și urmărirea obiectivelor intermediare ale politicii macroprudențiale;
i) stabilirea, la nivel național, a instrumentelor macroprudențiale și reevaluarea periodică a acestora, precum și recunoașterea instrumentelor macroprudențiale stabilite de autoritățile din alte state membre;
j) emiterea de opinii consultative în domeniul său de competență, potrivit prevederilor legale în vigoare;
k) emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel național a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.

De asemeneaa, în exercitarea atribuțiilor sale, Comitetul acționează în calitate de:

a) autoritate macroprudențială în sensul Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale (CERS/2011/3);
b) autoritate desemnată, în sensul dispozițiilor cuprinse în secțiunile I și II, cap. 4, titlul VII din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE;
c) autoritate desemnată, în sensul prevederilor art. 458 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

Comitetul monitorizează modul în care se asigură respectarea și, după caz, luarea măsurilor necesare punerii în aplicare a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Acesta este responsabil de coordonarea gestiunii crizelor financiare, sens în care emite recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare, în cazul în care unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar se confruntă cu dificultăți care au impact sistemic, și monitorizează implementarea acestora.

Comitetul are obligația de a transmite Guvernului, Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară informațiile relevante necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora.

Pentru implementarea la nivel național a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul este împuternicit:

a) să emită recomandări și avertizări adresate Băncii Naționale a României și Autorității de Supraveghere Financiară, în calitate de autorități naționale de supraveghere financiară sectorială;
b) să emită recomandări adresate Guvernului, în scopul menținerii stabilității financiare;
c) să solicite Comitetului european pentru risc sistemic să emită o recomandare în vederea recunoașterii de către unul sau mai multe state membre a instrumentelor macroprudențiale recomandate de Comitet.

Cap. II. („Organizarea Comitetului”)

Conform capitolului al II-lea, comitetul are următoarea structură organizațională:

a) Consiliul general;
b) Comisia tehnică privind riscul sistemic;
c) Comisia tehnică privind gestiunea crizelor financiare;
d) Comitetul științific consultativ, alcătuit din reprezentanți ai mediului academic și universitar;
e) secretariatul.

Astfel, Consiliul general este responsabil cu adoptarea deciziilor în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental al Comitetului.

Comisia tehnică privind riscul sistemic are responsabilitatea de a sprijini activitatea Consiliului general prin elaborarea analizelor de identificare, evaluare și monitorizare a riscului sistemic și propunerea măsurilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental al Comitetului prevăzut la art. 2 alin. (1).

Comisia tehnică privind gestiunea crizelor financiare are responsabilitatea de a sprijini activitatea Consiliului general prin elaborarea de analize referitoare la unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar care se confruntă sau sunt susceptibili de a se confrunta cu dificultăți majore care au impact sistemic și prin propunerea măsurilor necesare, în vederea reducerii riscului de contaminare a celorlalte instituții sau piețe financiare ori a sistemului financiar în ansamblul său.

Secretariatul este asigurat de Banca Națională a României și acordă sprijin administrativ și logistic Comitetului.

Președintele Comitetului este guvernatorul Băncii Naționale a României. Acesta reprezintă Comitetul în relația cu terții. În cazul imposibilității temporare de exercitare a atribuțiilor de către președinte, reprezentarea se asigură de unul dintre membri, desemnat de către Consiliul general.

Consiliul general al Comitetului este format din 9 membri, după cum urmează:

a) din partea Băncii Naționale a României: guvernatorul, prim-viceguvernatorul și un viceguvernator desemnat de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României;
b) din partea Autorității de Supraveghere Financiară: președintele, prim-vicepreședintele și un vicepreședinte desemnat de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară;
c) din partea Guvernului: 3 reprezentanți desemnați de prim-ministru.

Cap. III. („Dispoziții finale”)

Potrivit capitolului al III-lea, Comitetul asigură comunicarea către părțile interesate a recomandărilor și avertizărilor emise, precum și publicarea pe site-ul propriu a unui comunicat de presă în termen de 3 zile de la emiterea acestora.

În cazul în care emiterea recomandărilor și avertizărilor este condiționată de proceduri anterioare de notificare și aprobare din partea instituțiilor și autorităților europene, comitetul asigură comunicarea către părțile interesate a recomandărilor și avertizărilor, precum și publicarea pe site-ul propriu a unui comunicat de presă în termen de 3 zile de la primirea unui răspuns din partea instituțiilor și autorităților europene sau de la expirarea termenului de răspuns.

Președintele Comitetului prezintă Parlamentului României, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual.

Comitetul adoptă și urmărește implementarea strategiei privind politica macroprudențială, fără a aduce atingere independenței Băncii Naționale a României, conform art. 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Operaționalizarea Comitetului se asigură în maximum 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

De asemenea, recomandările emise potrivit art. X din O.U.G. nr. 113/2013 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 29/2015, își păstrează valabilitatea.