Sumă compensatorie cu titlu de spor de doctorat. Cerere privind obligarea pârâtului să majoreze indemnizaţia brută lunară prin calcularea sporului de doctorat de 15% la cuantumul indemnizaţiei pe care ar fi trebuit să o aibă reclamanta

2 aug. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 120
  • Legea 285/2010: art. 1 alin. (5)
  • Legea nr. 330/2009: art. 30 alin. (6)
  • Legea nr. 554/2004: art. 20
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 7
  • NCPC: art. 496 alin. (1)
  • O.G. nr. 10/2001: art. 1
  • O.G. nr. 137/2000: art. 2
  • O.G. nr. 137/2000: art. 27 alin. (1)
  • O.G. nr. 137/2000: art. 3

Prin acțiunea înregistrata pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în data de 17.08.2016 (în baza deciziei civile nr. 810/18.03.2016 pronunțată de Inalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a dispus casarea sentinței civile nr. 256/17.12.2014 pronunțate de Curtea de Apel Galați), reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești:

1. Obligarea pârâtului Ministerul Justitiei la modificarea Ordinului nr. 1363/C/04.04.2014, in sensul că:

a. majorarea indemnizației brute lunare să se efectueze prin calcularea sporului de doctorat de 15% la cuantumul indemnizației pe care ar fi trebuit să o aibă reclamanta la data de 01.04.2010, astfel cum s-a dispus prin decizia nr. 4098/2013 a Curții de Apel Ploiești, și la cuantumul din mai 2009 cum s-a efectuat.

b. majorarea indemnizației brute lunare să se efectueze prin calcularea sporului de doctorat de 15% la cuantumul indemnizației care să cuprindă și majorările de 2%, 5% si 11% acordate prin decizia civila nr. 425/2010 a Curții de Apel Brașov si sentința civilă nr. 944/2013 a Tribunalului Prahova.

2. Obligarea pârâților la recalcularea și plata către reclamantă a sumelor astfel recalculate, actualizate cu inflația și cu dobânda legală, începând cu data la care i se cuveneau și în continuare, pe viitor, până la achitarea integrală.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 540 din 31 ianuarie 2020)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Recurenta-reclamantă a contestat Ordinul nr. 1363/04.04.2014 emis de intimatul Ministerul Justiției prin care s-a pus în executare decizia civilă nr. 4098/05.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și s-a dispus ca, începând cu data de 05.12.2013, recurenta să beneficieze de o indemnizație de încadrare brut lunară de 11506 RON, care cuprinde și suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 1578 RON și spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și spor pentru păstrarea confidențialității de 1380 RON.

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

Suma compensatorie cu titlu de spor de doctorat (15%) a fost calculată raportat la indemnizația brută lunară de 5957 RON pe care recurenta o avea în luna decembrie 2009, aspect contestat de reclamantă, care apreciază că trebuia raportat calculul acestei sume la indemnizația pe care o avea la data de 01.04.2010, așa cum ar rezulta din dispozitivul deciziei nr. 4098/2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

Contrar criticilor avansate de recurentă, instanța de control judiciar apreciază că prin Ordinul contestat s-a respectat hotărârea judecătorească în executarea căreia a fost emis, astfel cum corect a reținut și instanța de fond, astfel că nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.

Astfel, se reține că, prin decizia civilă nr. 4098/05.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a admis recursul declarat de recurenta A., s-a modificat sentința recurată în sensul că s-a admis acțiunea precizată în parte și, în consecință, au fost obligații pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești la „acordarea de despăgubiri constând în c/valoarea sumei compensatorii reprezentând sporul pentru titlul de doctor în drept începând cu data de 01.04.2010 și în continuare pentru viitor prin includerea acestuia în indemnizația lunară de încadrare, conform art. 1 alin. (5) din Legea 285/2010”.

Din punctul de vedere al instanței de recurs, recurenta nu a interpretat corect dispozitivul deciziei sus-menționate întrucât nu se regăsește în cuprinsul acestuia nicio mențiune privind modul de calcul al sumei compensatorii sau la ce lună și an trebuie să se raporteze calculul, ci se evidențiază doar două aspecte: data de când se va acorda suma compensatorie, respectiv 01.04.2010 și faptul că trebuie inclus în indemnizația lunară brută de încadrare, conform art. 1 alin. (5) din Legea 285/2010.

Potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 (act normativ care se aplică începând cu 01 ianuarie 2011), „În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege”.

În consecință, nu rezultă nicio obligație pentru intimatul – emitent al Ordinului contestat, nici legală și nici rezultată din executarea hotărârii judecătorești, în a raporta modul de calcul al sumei compensatorii acordate recurentei la indemnizația lunară brută de încadrare pe care o avea în luna aprilie 2010, astfel că nu se poate reține că prima instanță a pronunțat hotărârea recurată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Dimpotrivă, se constată că instanța de fond a dat eficiență hotărârii judecătorești care a fost pusă în executare prin Ordinul contestat și a abordat în mod corect natura juridică a despăgubirilor ce au fost acordate prin aceasta, care au la bază prevederile art. 2 și 3 din O.G. nr. 137/2000 (dispoziții legale ce fost indicate, ca și temei de drept al acțiunii promovate de reclamantă, soluționată în fond de Tribunalul Prahova).

Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, „Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun”.

Curtea de Apel Ploiești a constatat existența unei discriminări între deținătorii titlurilor de doctor de dinainte de data de 01.12.2009 și cei care au obținut acest titlu după această dată și ca atare, „urmează să se constate că reclamanta trebuia să fie despăgubită material cu sumele compensatorii ce au fost deja acordate altor colegi aflați în aceeași situație” (citat de la fila x ultimul alineat al deciziei nr. 4098/05.12.2013 a Curții de Apel Ploiești).

Pornind de la aceste considerente, rezultă cu evidență faptul că despăgubirile acordate reclamantei, cu titlu de sume compensatorii, trebuie să fie la același nivel cu sumele acordate altor colegi aflați în aceeași situație, respectiv colegii care beneficiau de sporul de doctorat în anul 2009 și nicidecum în cuantum mai mare, în această ipoteză nefiind împlinit scopul O.G. nr. 137/2000, de restabilire a situației anterioare discriminării, în speță nefiind vorba despre un spor salarial, ci de despăgubiri rezultate din constatarea existenței discriminării.

În cazul în care intimatul ar fi acordat recurentei un cuantum mai mare al despăgubirilor, s-ar fi aflat în situația de a crea o discriminare în sens invers, față de judecătorii care au beneficiat de acordarea sporului de doctorat anterior eliminării acestui spor din actul normativ, raportat la despăgubirile acordate reclamantei, atât timp cât acest mod de calcul a fost stabilit față de toți judecătorii care au beneficiat de suma compensatorie aferentă sporului de doctorat.

Tocmai pentru faptul că sporul pentru titlul științific de doctor nu se regăsea în sporurile prevăzute de Legea nr. 330/2009, în mod corect a fost calculat raportat la indemnizația de încadrare brută lunară stabilită la nivelul lunii decembrie 2009, iar raportul de expertiză nu este relevant în cauză întrucât modalitatea de interpretare a actelor normative și a situației de fapt revine instanței de judecată.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

În acest sens, contrar susținerilor recurentei, sunt incidente dispozițiile art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009, potrivit cărora „(6) Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora”. și ale art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010: „(1) În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectiva pentru luna decembrie 2009 se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, soldă/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea”.

În ceea ce privește sentința civilă nr. 944/01.04.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova (rămasă definitivă prin decizia nr. 3637/19.11.2013 a Curții de Apel Ploiești), se reține că s-a admis în parte acțiunea și s-a dispus reîncadrarea reclamanților (printre care se regăsește și recurenta-reclamantă din prezenta cauză), începând cu 01.01.2010 cu o indemnizație majorată, prin luarea în considerare a deciziei nr. 425R/20.04.2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, pentru perioada 01.01.2010-31.12.2010.

Prin decizia nr. 425/20.04.2010 a Curții de Apel Brașov s-a admis acțiunea reclamanților și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești să acorde creșterile salariale pentru anul 2007 prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2001 în trei etape: cu 5% începând cu data de 01.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.

Prin sentința civilă nr. 944/2013 a Tribunalului Prahova s-a dispus reîncadrarea reclamantei prin luarea în considerare a indemnizațiilor de încadrare brute lunare acordate până la data de 31 decembrie 2009, statuându-se că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010, pentru stabilirea indemnizațiilor de încadrare brute lunare se iau în considerare criteriile menționate în considerente, și nu indemnizația acordată în anii anteriori.

Considerentele hotărârilor judecătorești definitive sau irevocabile nu pot fi analizate în mod critic de către prezenta instanță, chiar și în condițiile în care raționamentul expus nu ar fi corect, întrucât acestea se bucură de autoritate de lucru judecat astfel că, potrivit dispozitivului și considerentelor sentinței civile nr. 944/2013 a Tribunalului Prahova, recurenta-reclamantă nu mai are dreptul să fie incluse în indemnizația de încadrare brută lunară a majorărilor salariale prevăzute de O.G. nr. 10/2007, după data de 01.01.2011.

În consecință, se constată că Ordinul nr. 1363/04.04.2013 a fost emis pentru punerea în executare a deciziei nr. 4098/2013 a Curții de Apel Ploiești și nu a sentinței civile nr. 944/2013 astfel că nu se poate decela niciun motiv de nelegalitate al acestui act administrativ.

Recurenta evidențiază în cadrul recursului, sentința civilă nr. 314/17.12.2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați prin care a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției să emită ordinele prin care să se efectueze reîncadrarea cu o indemnizație majorată, începând cu data de 01.01.2010, ținându-se cont de decizia nr. 425/2010 a Curții de Apel Brașov, prin care au fost acordate creșterile salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 10/2007, însă nu trebuie pierdut din vedere faptul că această hotărâre judecătorească a fost pronunțată după data emiterii Ordinului contestat (04.04.2013) astfel că nu are niciun efect asupra legalității acestuia, hotărârea amintită constituind un alt titlu executoriu.

În consecință, sentința recurată a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză, astfel că nu se impune reformarea acesteia.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Sursa informației: www.scj.ro.

Sumă compensatorie cu titlu de spor de doctorat. Cerere privind obligarea pârâtului să majoreze indemnizația brută lunară prin calcularea sporului de doctorat de 15% la cuantumul indemnizației pe care ar fi trebuit să o aibă reclamanta was last modified: august 2nd, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.