194 views
Facturile mari la energie şi atingerea unui nou record al numărului cazurilor de COVID-19 sunt ştirile care ţin prima pagină a presei din România. Executivul a introdus, miercuri, obligativitatea recalculării facturilor la energie emise eronat, furnizorii având obligaţia recalculării în termen de 15 zile.
„Aşa cum Guvernul a promis, astăzi am introdus obligativitatea recalculării facturilor emise eronat de către furnizori. Emise eronat, adică prin neaplicarea mecanismelor de plafonare şi compensare. Furnizorii au obligaţia să le recalculeze fără penalităţi în termen de 15 zile şi, de asemenea, pe perioada acestor 15 zile se suspendă inclusiv o eventuală plată a acestora”, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu, scrie Agerpres.
Totodată, Guvernul a stabilit şi interzicerea debranşărilor în perioada imediat următoare.
„Toţi consumatorii casnici vor beneficia de interzicerea debranşării. Eu sper ca toată lumea să fie de bună-credinţă şi să nu abuzeze de acest lucru. Perioada de aplicare a legii este până la 31 martie, dar, sper să nu mă înşel, furnizorii au termen până la 31 iunie să recalculeze facturile”, a adăugat ministrul Energiei, mai arată Agerpres.
România liberă scrie joi, 20 ianuarie 2022, că ţara noastră a stabilit un nou record negativ de cazuri noi de îmbolnăvire cu COVID-19. Precedentul record a fost stabilit pe 19 octombrie 2021, când au fost înregistrate 18.863 cazuri.
„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 20 ianuarie 2022, ora 10:00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 19.105 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 43 decese, dintre care 4 anterioare. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13:00. Rata de infectare cu coronavirus a depășit, joi, 7 cazuri la mia de locuitori în București. Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie – 16,54 cazuri la mia de locuitori”, relatează România liberă.
Dacă zilele trecute scriam despre situaţia de la graniţa Ucrainei şi încercările NATO şi ale diplomaţiei americane de a relua discuţiile cu Rusia pe tema retragerii trupelor ruse, acum prezentăm punctul de vedere al disidentului rus Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare într-un lagăr penitenciar din Pokrov, în legătură cu aceste negocieri.
„«Occidentul cade mereu în capcanele preşedintelui Rusiei», a scris cel mai cunoscut opozant al acestuia în mai multe scrisori trimise din lagăr revistei Time. Sub titlul «Omul de care se teme Putin», publicaţia trimite chiar de pe coperta ultimului număr la articolul bazat pe corespondenţa respective”, relatează Agerpres.
„În loc să îi ignore aiurelile, SUA acceptă agenda lui Putin şi se grăbeşte să organizeze întâlniri. Ca un şcolar speriat care este intimidat de unul dintr-o clasă mai mare”, a afirmat Navalnîi, scrie Agerpres.
După părerea lui Navalnîi, liderul de la Kremlin se teme mai puţin de apropierea NATO de frontierele Rusiei decât de pierderea puterii.
„Pentru a consolida ţara şi elitele, Putin are nevoie de toate aceste măsuri extreme, de toate aceste războaie – reale, virtuale, hibride sau doar confruntări la limita războiului, aşa cum vedem acum”, a scris disidentul rus, mai arată Agerpres.
„Navalnîi a sugerat că legarea sancţiunilor occidentale de invadarea Ucrainei face parte din strategia lui Putin de evitare a sancţiunilor personale şi că SUA ar trebui să facă presiuni asupra preşedintelui rus din afară, iar susţinătorii săi (ai lui Navalnîi – n.r.) să facă acelaşi lucru din interior, ceea ce ar putea diviza elitele din jurul Kremlinului”, mai notează Agerpres.
Între timp, în Ucraina, pregătirile de război continuă. Departamentul american de Stat a autorizat Lituania, Letonia şi Estonia să trimită în Ucraina rachete şi alte arme produse în SUA.
„Țările trebuie să obţină aprobarea Departamentului de Stat înainte de orice transfer către state terțe de arme primite de la SUA, potrivit reglementărilor privind controlul exporturilor. Aceste acorduri de transfer vor permite Estoniei să trimită rachete antitanc Javelin în Ucraina, iar Lituania va putea transfera rachete Stinger, a detaliat una dintre sursele citate de Reuters. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a confirmat că guvernul SUA a aprobat transferuri care permit Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Marii Britanii să furnizeze Ucrainei echipamente produse în SUA şi aflate în dotarea lor, dar nu a dat detalii privind armele respective”, relatează Digi 24.
Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că prezenţa militară americană în Polonia şi România va fi crescută.
„Vom creşte efectiv prezenţa militară în Polonia, în România, (…) pentru că avem o obligaţie sacră în termenii Articolului 5, de a apăra aceste ţări. Ele sunt parte a NATO. Nu avem această obligaţie în raport cu Ucraina, deşi suntem foarte îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a spus Preşedintele Biden, scrie Agerpres.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat anunţul Preşedintelui american, Joe Biden.
„Salut anunţul explicit al preşedintelui Joe Biden privind creşterea prezenţei militare a SUA în România, pe Flancul Estic, dacă situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult. Parteneriatul Strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice”, a scris Iohannis, joi, pe Twitter, notează Agerpres.
Un anunţ similar a venit şi din partea Preşedintelui Franţei. Emmanuel Macron a anunţat, miercuri, că Franţa este pregătită să contribuie cu trupe NATO pe teritoriul României.
„Salut călduros anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară întărită a NATO în România. Parteneriatul strategic România-Franţa va fi astfel întărit pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”, a scris Preşedintele Iohannis, joi, pe Twitter, mai scrie Agerpres.
Seară frumoasă!
