Studierea istoriilor profesiilor care s-au dezvoltat în paralel acum zeci de ani, sute de ani în țările vecine ne face pe noi să dezvoltăm profesia modernă de executare silită mai bine

Nicolae Cîrstea: Dle Roman Tălmaci, la rândul dumneavoastră v-ați atașat de această manifestare științifică. Cum a fost anul acesta?

Roman Tălmaci: Noi venim cu mare drag la Tîrgu Mureș și acceptăm invitațiile pe care ni le fac colegii noștri din România. Deci pentru al nouălea an consecutiv suntem prezenți, inclusiv prin prezentarea rapoartelor științifice legate de subiectul temei conferinței. Am încercat să contribuim ca această conferință să fie și mai valoroasă, prin invitarea colegilor noștri din spațiul ex-sovietic, acele țări cum ar fi Rusia, Ucraina, anterior au fost și reprezentanți din Armenia, colegii din România să vadă cum se dezvoltă în paralel sistemul de executare silită în acele țări. Deci în general organizarea conferinței este o platformă bună de discuții, schimb de experiență, anul acesta am avut posibilitatea și am auzit cum se dezvoltă experiența Cehiei, experiența Rusiei, acele platforme electronice de schimb de date la bazele de date deținute de către deținătorii de registre, cadastre, bănci, schimbul electronic al documentelor, al încheierilor executorilor judecătorești și, nu în ultimul rând, vânzarea electronică a bunurilor supuse urmăririi silite. Deci un domeniu care, la moment, se dezvoltă, se cercetează, deoarece și în Republica Moldova noi, la fel, suntem pe cale de a dezvolta, ca acest proces să fie unul mai transparent, mai corect.

Organizatorii au fost la nivelul așteptărilor, dl Eugen Hurubă în special, cu inițiativa de organizare a 16 conferințe, pentru care îi mulțumim în mod special; și distinșilor profesori în domeniul dreptului care au participat aici, cadre didactice din România, de la care de fiecare dată avem ce învăța nou, astfel încât domeniul în care profesăm să fie unul mai bun, mai accesibil și mai interesant.

Nicolae Cîrstea: Luând drept reper titlul conferinței, „Procesul civil și executarea silită, de la clasic la modern”, aș dori să vă adresez următoarea întrebare: Cum credeți că poate contribui atât clasicul, dar și modernul, la o mai bună definire a acestei materii?

Roman Tălmaci: Clasic, făcând o comparație și o analiză a sistemelor de executare silită din țările Europei, noi observăm că, de principiu, toate sistemele sunt organizate după aceeași formulă, indiferent de faptul că sunt cu statut liberal sau cu statut public, executorii judecătorești sunt aceia care reprezintă forța coercitivă a statului, deci cei care pun în aplicare o hotărâre judecătorească în vederea restabilirii dreptului creditorului urmăritor stabilit într-o hotărâre judecătorească. Modern de ce? Libera circulație a persoanelor pe teritoriul Europei sau al întregii lumi face ca debitorii astăzi să fie mult mai inovativi decât cadrul legal pe care noi îl punem în aplicare, anume prin căutarea soluțiilor, prin organizarea unor astfel de conferințe se propun soluții atât teoretice, cât și practice, în vederea determinării debitorilor la plata obligațiilor. Astăzi s-a abordat un subiect legat de urmărirea valutei electronice bitcoin, s-au abordat subiecte privind deținerea bunurilor pe terțele persoane, al căror beneficiar final este debitorul, care de jure nu are înregistrat nimic după el – toate aceste lucruri fac să vedem poate mai modern lucrurile, să fim și noi în rând cu aspirațiile; să cunoaștem care sunt tendințele lor, astfel încât să ținem mâna pe puls.

Nicolae Cîrstea: Propun să rămânem în continuare la acest titlu – am recunoscut că îmi place foarte mult, foarte inspirat dl Eugen Hurubă când a ales acest titlu și în special sintagma „de la clasic la modern” – și aș vrea să vă întreb cum credeți că poate contribui clasicul, dar și modernul, la îmbunătățirea activității executorului judecătoresc. Care sunt zonele clasice, dar și cele moderne, care pot duce la un progres în această profesie?

Roman Tălmaci: Aș expune și eu, ca dl profesor Gidro, pornind de la Dreptul privat roman. Executarea silită în acea perioadă era îndreptată contra persoanei; bunuri nu prea erau. Ulterior, cu noul modernism, acum executarea silită clasică este îndreptată contra bunurilor persoanei. Aceasta vrem și noi să arătăm, că orice profesie se dezvoltă știind trecutul, istoria. Ca și orice popor – dacă nu-ți cunoști istoria și trecutul, nu poți să creezi viitorul. Deci studierea istoriilor profesiilor care s-au dezvoltat în paralel acum zeci de ani, sute de ani în țările vecine ne face pe noi să dezvoltăm profesia modernă de executare silită mai bine, ținând cont de acele practici ale fiecărei țări în particular. Deci fără trecut nu poate fi viitor; și fără clasic nu poate fi modern.

Nicolae Cîrstea: Cum stau lucrurile în Republica Moldova, dle Roman Tălmaci?

Roman Tălmaci: Și în Republica Moldova e cam aceeași tendință, tineretul vrea să-și facă studiile în afara hotarelor și vreau să vă afirm faptul că universitățile din România se bucură, probabil, de cea mai mare cerere din partea studenților, a tineretului din Moldova. Deci e o tendință, cred eu, destul de bună, destul de normală, calitatea studiilor, într-adevăr… probabil așa văd studenții, că dacă nu-i acasă, dacă-i în afara hotarelor, calitatea studiilor este una mai bună. Dar tineretul este predispus spre schimbări, spre ceva inovator, ceva nou, fie studii sau o plecare în afara hotarelor. După mine, pentru a stabiliza situația, pentru a ține tineretul în țară este acea idee care este lansată acum foarte frecvent de universități prin încheierea acordurilor bilaterale sau între universități din diferite țări, prin schimbarea studenților, prin detașarea sau delegarea studenților pe o perioadă de o lună, spre exemplu, un an, în vederea de a vedea noi practici de predare, noi aspecte ale dreptului comparat în diferite țări, și atunci ei vor înțelege că, de fapt, și acasă se face carte, nu mai rău decât în afara hotarelor țării. Acum, chiar în această conferință a apărut ideea de a încheia un acord între Universitățile de la Academia de Drept din Odessa cu Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea de Stat din Republica Moldova, care vor avea inclusiv o astfel de tendință, ca acei studenți să aibă posibilitatea de a vedea mai multe aspecte ale dreptului fiecărei țări, de a vedea calitatea cadrului didactic și cred că prin aceasta și cadrul didactic se va conforma noilor cerințe, vor vedea cum văd studenții fiecărei țări modul de predare, modul e abordare a problemelor etc. Cam aceasta în ceea ce privește noul în viziunea studenților, cam așa văd eu că lucrurile s-ar aplana puțin.

Nicolae Cîrstea: Ce așteptări aveți dumneavoastră de la noii colegi care intră în profesie? Sunteți executor judecătoresc, ați fost președintele Uniunii Naționale din Republica Moldova. Și, până la urmă, care sunt calitățile pe care ar trebui să le aibă un student pentru a fi un bun executor judecătoresc?

Roman Tălmaci: Întrebarea e destul de dificilă pentru mine. Eu nu am găsit pentru mine personal care sunt acele calități de care trebuie să dispună un eventual candidat la profesia de executor judecătoresc, pentru că e foarte greu de înțeles, de testat un candidat, cum se va purta el în practică atunci când pe mâna lui vor fi bunurile debitorului sau ale creditorului. Ceea ce în teorie se predă, în practică persoana absolut altfel reacționează. Cred că, totuși, tendința care este în plan mondial, ca executorul judecătoresc până accede în profesia de executor judecătoresc licențiat să treacă o perioadă de 2-3, chiar și 5 ani ca ajutor de executor judecătoresc, cu competențe limitate, inclusiv cu administrarea conturilor, a mijloacelor bănești și bunurilor debitorului, sub tutela executorului judecătoresc licențiat. Atunci probabil acesta este primul test, testul de integritate, care nu este de mică importanță, pentru fiecare potențial candidat. Iar cunoștințele teoretice care sunt astăzi puse la dispoziția studenților sunt, desigur, foarte importante, domeniul este foarte vast, executorul judecătoresc trebuie să posede atât cunoștințe în domeniul procesual-penal, contenciosului administrativ, contravențional, bancar… sunt foarte multe domenii pe care executorul judecătoresc trebuie să le cunoască și aplicarea lor în practică este foarte necesară pentru buna desfășurare a procesului de executare.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc. Suntem la finalul emisiunii noastre de astăzi. Aș reveni la contextul conferinței internaționale, care ne-a dat prilejul acestei întâlniri și o să vă rog să adresați un mesaj de final.

Roman Tălmaci: Și eu, la rândul meu, atât personal, cât și din partea corpului de executori judecătorești și a cadrelor didactice care au fost prezente la această conferință din partea Republicii Moldova, aduc sincere felicitări organizatorilor. A fost o conferință la cel mai înalt nivel, arătat și de numărul persoanelor prezente și al comunicărilor științifice prezentate și volumul lucrărilor, după cum a menționat și dl profesor Hurubă este cea mai mare lucrare, care între coperțile sale are cele mai multe lucrări prezentate la această conferință. Cu mare drag vom accepta și vom fi prezenți și în următorii ani la această conferință și pe această cale vreau îndemn și pe ceilalți să susținem organizatorii, pentru că e un lucru titanic, de a organiza anual – cum vedem, e al 16-lea an consecutiv în care se organizează conferința la Tîrgu Mureș –, să susținem organizatorii, să fim prezenți cu noi comunicări, deoarece susținerea noastră va fi reciproc avantajoasă, vom afla lucruri noi, vom găsi și noi soluții noi, vom pune la dispoziție cititorilor noștri soluții noi, practice, care pot fi aplicate în vederea unei executări eficiente și într-un termen cât mai restrâns. Deci, într-un cuvânt, reciproc avantajos. Toți au doar de beneficiat în cadrul acestei conferințe, iar organizatorilor, în special dlui Eugen Hurubă, un mare respect și mult curaj în viitor!