Studenţii sud-coreeni despre Kim Jong-un: „este «sincer», «mărinimos», «tineresc», «plin de umor», «fermecător», «deschis la minte» şi «proaspăt»”

După o serie de știri legate de întâlnirea guvernatorului BNR cu premierul și președintele Camerei Deputaților și propunerea președintelui Iohannis de a media această întâlnire, azi presa scrie despre un anunț al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Domnia Sa a declarat, luni, că nu ia în calcul un nou mandat de guvernator al Băncii Naționale, întrucât are 70 de ani.

„Nu mai pot. Am 70 de ani, nu? … Nu este de actualitate întrebarea. De actualitate este soliditatea acestei instituții. Credibilitatea ei este esențială. În afară de dobânzi, curs, rezervă minimă obligatorie și lucrul cu piețele, credibilitatea este instrumentul principal cu care lucrăm. Și ați preluat, îmi permit să vă spun, cu mare ușurință niște povești din acestea cum e cea cu aurul, dacă tot m-ați stimulat. Mă întreb așa: «Cam câți economiști au putut să înghită gălușca asta cu dobânzile la aur?». Păi, când ai dobânzi negative la valută, la monedă, nu? aurul tot timpul a oferit o dobândă cu mult, mult mai mică decât cea oferită la depozitele în monedele de rezervă: euro, dolar. Când erau, de exemplu, înainte de criză, cele la dolar, la euro 4-5%, aurul dacă dădea și el 1-2%. Dacă! Și numai pe anumite perioade. Deci, ajung celelalte la zero și la minus și hai să spun câteva televiziuni să înghită gălușca asta, să facă dezbateri cu faptul că exact când sunt dobânzi negative la monede, vezi Doamne pe aur se poate câștiga pe dobândă. Ei, asta e cam mult!”, a spus guvernatorul Isărescu, într-o conferință de presă, scrie Agerpres.

Protocoalele SRI cu justiția din România revin în atenția presei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă asigurări că după desecretizarea protocolului încheiat în anul 2012 cu SRI vor fi evaluate toate situațiile susceptibile de a fi generat eventuale abateri de la prevederile legii. Într-un comunicat de presă transmis luni de CSM, Consiliul  arată că a inițiat atât procedura de denunțare a protocolului, în luna martie a anului 2017, cât și de desecretizare a acestuia, iar ulterior, imediat ce a fost posibil, publicarea conținutului său.

„Consecvent politicii instituționale consacrate de măsurile luate în perioada exercitării mandatului său, Consiliul asigură întreaga societate că, exclusiv prin intermediul mecanismelor procedurale existente, declanșate din propria sa inițiativă, vor fi evaluate toate situațiile susceptibile de a fi generat eventuale abateri de la prevederile legii. Consiliul reafirmă că își va exercita toate prerogativele constituționale și legale în îndeplinirea rolului său de garant al independenței justiției, urmând să aducă la cunoștința publicului propriile concluzii, după derularea cu obiectivitate a procedurilor, în respectul drepturilor tuturor persoanelor vizate”, scrie în Comunicatul CSM, arată Agerpres.

Cotidianul titrează azi: „Ziua Z pentru Călin Popescu-Tăriceanu”.

DNA a cerut marți, o pedeapsă de  trei ani de închisoare pentru Călin Popescu Tăriceanu la ultimul termen al procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care liderul ALDE este acuzat de mărturie mincinoasă și de favorizarea făptuitorului în contextul anchetei privind retrocedarea unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa.

Cotidianul scrie că procesul a fost amânat: „Instanța supremă a stabilit pentru data de 22 mai pronunțarea în dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu. Decizia, oricare ar fi aceasta, nu va fi una definitivă”. 

Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu a solicitat achitarea clientului său și excluderea unor probe.

„Vă solicit să excludeți din această cauză probele privind procesele verbale ce vizează interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranță națională, din perioada 2008-2014. Evoluția realității juridice mă obligă să fac aceste solicitări, care se completează cu recentul interviu al președintei  ÎCCJ, doamna Cristina Tarcea. A recunoscut că în perioada 2008-2014 nu a existat cadrul legal pentru interceptări. Ideea de bază a solicitării e că nu a existat cadru legal. Interceptările pe siguranță națională nu pot fi considerate mijloc de probă. Noi nu am contestat conținutul interceptărilor, ci am contestat, în cameră preliminară, legalitatea”, a spus apărătorul liderului ALDE, scrie Cotidianul.

Într-un alt dosar, intens mediatizat, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, le-a cerut luni magistraților, prin intermediul avocatului său, să fie audiată prin videoconferință, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Horia Simu, după ce depus la instanță mai multe documente medicale, potrivit cărora s-ar afla în imposibilitatea de a se deplasa la proces.

„La Înalta Curte de Casație și Justiției a avut loc un nou termen în dosarul în care fosta șefă DIICOT Alina Bica este acuzată de favorizarea făptuitorului, în legătură cu intervenții pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu. Avocatul acesteia a depus la instanță mai multe documente medicale, potrivit cărora Bica se află în imposibilitatea de a se prezenta la proces, solicitând audierea ei prin videoconferință”, scrie Agerpres.

„Judecătorii Tribunalului București au anulat mai multe documente dintr-un dosar instrumentat de DNA Ploiești, în care șeful Direcției IT din cadrul ANAF, Ancuța Anda Macovei, a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată, procurorii DNA susținând că valoarea mitei primite depășește un milion de euro. Decizia Tribunalului nu este definitivă, putând fi contestată”, mai notează News.ro.

Finalul Revistei aparține unui sondaj organizat de la Universitatea Kookmin din Seul, cu privire la imaginea liderului nord corean înainte și după summitul intercoreean din aprilie, preluat de agențiile Yonhap și Xinhua, citate de Agerpres.

„Conform sondajului realizat pe un eșantion de studenți de la Universitatea Kookmin din Seul, 48,3% dintre respondenți au declarat că au o imagine pozitivă despre liderul nord-coreean, față de doar 4,7% care au afirmat același lucru înaintea întâlnirii istorice a lui Kim cu președintele sud-coreean Moon Jae-in la 27 aprilie, la Panmunjom. Potrivit profesorului Lee, dacă înaintea summitului studenții îl asociau pe Kim cu termeni precum «dictator», «nuclear», «cruzime», «obezitate», «violență» și «impredictibilitate», în sondajul post-summit au fost exprimate cuvinte pozitive precum «sincer», «mărinimos», «tineresc», «plin de umor», «fermecător», «deschis la minte» și «proaspăt»”, scrie Agerpres.

Seară frumoasă!