Varianta finală a Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020

7 sept. 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 3857
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 7 septembrie 2016: Varianta finală a Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020

Prin H.G. nr. 583/2016, a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, împreună cu seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare, inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și standardele de publicare a informațiilor de interes public, anunță Ministerul Justiției.

Conferintele lunii noiembrie
”

Strategia a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 (SNA), precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.

Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției în România.

Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.

Pentru fiecare tip de intervenție, sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise, ca un corolar al prezentului document strategic, dublată de abordarea trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.

Consultați:

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020  | Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare| Inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare | Standard general publicare a informațiilor de interes public | Standard publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice

Raport final privind implementarea SNA 2012-2015Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12

Sursa informației


Update 16 august 2016: Strategia Națională Anticorupție a fost adoptată de Guvern

Potrivit comunicatului de presă publicat de Ministerul Justiției (MJ), a fost adoptată în ședința de Guvern de miercuri, 10 august 2016, Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020, ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie – 29 iulie a.c. Aproximativ 90 de instituții publice, organizații neguvernamentale, asociații de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate de MJ în perioada februarie – iulie 2016.

De asemenea, SNA 2016–2020 a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de MJ cu privire la implementarea SNA 2012-2015, precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.

Astfel, MJ continuă un demers de politică publică anticorupție început cu mulți ani în urmă. Noul document strategic nu demolează ceea ce s-a construit până în prezent ci, dimpotrivă, construiește pe baza a ceea ce s-a realizat până acum, propunând măsuri de corectare a ceea ce nu a funcționat.

Noua strategie propune instituțiilor publice și societății, în general, o schimbare de paradigmă, prin accentul pus pe măsurile de prevenție și educație, pentru a preîntâmpina faptele de corupție. Această schimbare de accent implică responsabilitate la nivel managerial, în toate instituțiile și întreprinderile publice.

Prin noua SNA, fiecare manager de instituție publică trebuie să își asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici și standarde interne menite să prevină faptele de corupție, înainte de toate prin oferirea unui exemplu personal de integritate și apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare. Combaterea corupției prin forța coercitivă a statului este și trebuie menținută,  însă ea nu e suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupției pe termen lung.

Din perspectiva SNA, lupta împotriva corupției este un exercițiu continuu și este normal și necesar ca accentul să fie pus pe componenta de prevenție, cu atât mai mult cu cât există o reală cerere din partea cetățenilor cu privire la reformarea funcției publice și la eficientizarea administrației publice, în general.

Prin adoptarea SNA, Guvernul României asumă transparența actului decizional și guvernarea deschisă drept cerințe obligatorii pentru o guvernare responsabilă, în folosul cetățenilor.

Noua SNA va continua o serie de bune practici care au fost identificate în implementarea strategiei anterioare, precum: consultarea în cadrul platformelor de cooperare cu instituții ale administrației publice centrale și locale, cu instituții independente, precum și cu societatea civilă și cu mediul de afaceri sau misiunile de evaluare tematică în cadrul instituțiilor publice, coordonate de Ministerul Justiției.

Noua strategie vizează si creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri și în special în companiile de stat, una dintre măsurile propuse fiind implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice.

Prin includerea acestui obiectiv în strategie, România continuă demersurile de a deveni membru cu drepturi depline al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, în special al Grupului de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia.

Ca element de noutate, întreprinderile la care statul este acționar vor trebui sa publice în format deschis indicatorii economici și de performanță, inclusiv bugetele și subvențiile primite de la autorități publice, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.

La conferința de presă, ministrul justiției a afirmat: „Pentru ca această strategie să nu rămână doar un document pe hârtie, ar trebui să ne gândim că numai anul trecut România a fost a cincea jurisdicție din Uniunea Europeană în privința bunurilor sechestrate, cu o cifră de jumătate de miliard de euro; vă invit la un exercițiu de imaginație: ce se poate face cu jumătate de miliard de euro? Un spital dotat la cheie costă între 100 și 120 de milioane de euro, gândiți-vă câte școli putem face, câți copii pot fi educați în mod corect și demn sau câte salarii ar putea crește”.

MJ și-a consolidat structura proprie, astfel încât viitorul secretariat al SNA să își poată derula eficient activitățile în implementarea noii strategii. De asemenea, MJ mizează pe sprijinul tuturor instituțiilor publice pentru aplicarea noii SNA și dezvoltarea planurilor sectoriale de integritate.

Puteți accesa forma revizuită rezultată în urma amplului proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie – 29 iulie 2016, a proiectului H.G. privind aprobarea SNA pe perioada 2016 – 2020 mai jos.

Sursa informației


Update 9 august 2016: Forma revizuită a proiectului SNA 2016 – 2020

Potrivit comunicatului de presă publicat pe pagina Ministerul Justiției (MJ), după un amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie – 29 iulie 2016, Ministerul prezintă forma revizuită a proiectului H.G. privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pe perioada 2016 – 2020, a seturilor de indicatori, riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, după cum urmează:

1. Hotărâre de Guvern/ Nota de fundamentare/ Anexa 1/ Anexa 2/ Anexa 3/ Anexa 4/ Anexa 5

2. Propuneri consultare publică

3. Raport final privind implementarea SNA 2012-2015Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12

4. Evaluarea impactului SNA 2012-2015

Aproximativ 90 de instituții publice, organizații non-guvernamentale, asociații de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate de MJ în perioada februarie – iulie 2016.

SNA 2016–2020 a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de MJ cu privire la implementarea SNA 2012-2015, precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.

Varianta inițială a proiectului poate fi consultată aici.

Sursa informației


Update 21 iulie 2016: Înregistrarea video și declarația ministrului justiției

Ministerul Justiției a publicat înregistrarea video a Dezbaterii publice privind proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020 ce a avut loc în data de 19 iulie 2016, la Palatul Victoria, Sala Transilvania, precum și discursul ministerului justiției, doamna Raluca Prună:

Înregistrarea video

Declarația ministrului justiției

Bună ziua,

Domnule Prim-Ministru, domnule Viceprim-Ministru, doamnelor si domnilor miniștri, consilieri de stat, ambasadori, stimați invitați, dragi prieteni.

Mă bucur să mă aflu astăzi la această dezbatere publică prilejuită de elaborarea noii Strategii Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020. Doresc să îi mulțumesc în mod special Premierului României pentru sprijin și pentru găzduirea acestui eveniment, prezența sa la dezbatere evidențiază importanța strategică a demersului și necesitatea implementării strategiei în mod unitar atât la nivelul administrației publice centrale, cât și a celei locale. 

Adoptarea SNA este unul dintre obiectivele asumate de către Premier, de Guvernul României  și de Ministerul Justiției în acest mandat și mă bucur să pot spune că suntem în linie dreaptă cu îndeplinirea acestui obiectiv. Una din prioritățile actualului program de guvernare a fost susținerea fără rezerve a independenței justiției și continuarea luptei împotriva corupției.

Ministerul Justiției a lansat acum o lună în dezbatere publică, pe 17 iunie 2016, proiectul acestei strategii 2016-2020, acesta fiind publicat pe site-ul Ministerului Justiției. A fost un proces laborios de redactare, care a pornit de la analizarea rezultatelor aplicării SNA 2012-2015, pentru a identifica punctele tari și punctele slabe, pentru a ne asigura că noua strategie răspunde nevoilor și priorităților identificate în urma analizei. Ulterior lansării documentului în dezbatere publică, au urmat o serie de consultări, cu toți actorii implicați: instituții publice, societatea civilă și mediul de afaceri, pentru a identifica cele mai bune măsuri ce trebuie ajustate în vederea consolidării integrității și a activității de prevenție.

Scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea prevenirii corupției în România.

Este important de spus că am înțeles în elaborarea acestei strategii că nu trebuie să demolăm ceea ce s-a făcut bine în ultimii ani. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când putem spune fără rezerve că lupta împotriva corupției are rezultate. Încrederea publică în justiție și în instituțiile anticorupție ne arată că procesul început în anul 2000 cu adoptarea primei legi anticorupție (Legea nr. 78/2000) a ajuns în sfârșit la maturitate. Suntem astăzi in situația in care încrederea publicului în DNA este de 69%.

Este prima strategie care nu demolează ce s-a făcut anterior, ci construiește. Spre exemplu,  în exercițiul SNA 2008 – 2010 am avut 12 primării, față de perioada SNA 2012 – 2015 când împreună cu MDRAP am reușit să implicăm peste 2000 de primării. Tocmai de aceea am consolidat în mandatul meu structura proprie din Ministerul Justiției și am găsit resursele necesare pentru ca viitorul secretariat SNA să poată sa își facă treaba eficient în implementarea strategiei.

Mai mult, SNA este construită astfel încât toate instituțiile publice să poată atrage fonduri europene deja disponibile. Este important ca instituțiile să coopereze, să inițieze parteneriate sau consorții pentru a atrage cât mai mult din resursele deja alocate pe aceasta tema a integrității. Bugetul necesar pentru măsurile noi preconizate de SNA este de aproximativ 100 milioane euro fără a include aici bugetele minimale pentru măsurile anticorupție deja în vigoare.

Fără a reduce intensitatea combaterii corupției, în special la nivel înalt, noua SNA propune o schimbare de paradigmă. Este  timpul să punem accentul pe educație și prevenție, pentru a preîntâmpina faptele de corupție. Această schimbare de paradigmă implică responsabilități la nivel managerial. Fiecare nou dosar  DNA sau ANI reprezintă un eșec de management. Este important ca la nivel de conducere de instituții să se înțeleagă foarte bine că anticorupția începe cu managementul resurselor publice, cu transparența decizională și cu utilizarea instrumentelor de audit și control intern. Prin noua SNA promovăm modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave, de nivelul infracțiunilor.

Ne propunem ca prin noua SNA să consolidăm și cel puțin trei dintre măsurile preventive care nu au funcționat atât de bine în precedenta strategie și anume: interdicțiile post angajare, avertizorul de integritate și consilierul de etică.

Doresc să fac referire la  valorile de la care s-a pornit în redactarea viitoarei SNA și care sunt aplicabile deopotrivă întregii administrații publice, valori care trebuie să fie aplicate pentru a se ajunge la dezideratul unei bune guvernări, în interesul public: prioritatea interesului public, integritatea, transparența și voința politică.

La fel cum a fost cazul și în trecut, toate strategiile anticorupție generate de MJ având la bază evaluări independente (studiul diagnostic al Băncii Mondiale din 2001, auditurile SNA din 2005 și 2011), și implementarea SNA 2012-2015 a fost evaluată independent de către experți OCDE. În mare măsură concluziile lor au fost asemănătoare cu propria evaluare internă făcută de noi.

Principalele puncte forte au fost intensitatea ridicată a activității de combatere precum și implementarea mecanismelor precum platformele de cooperare ale SNA cu părțile interesate și misiunile de evaluare tematice (peer-review) coordonate de Ministerul Justiției. Acestea din urmă au fost  evaluate ca instrumente inovatoare, care ar trebui să fie promovate ca bune practici la nivel internațional. Au existat și puncte slabe, iar aici se numără lipsa măsurile preventive precum și nivelul scăzut de voință politică în rândul majorității parlamentare și a aleșilor locali în scopul susținerii integrității. De asemenea, există încă lacune serioase în domeniul achizițiilor publice din România, care conduc la un potențial ridicat de corupție.

Cel de-al doilea obiectiv pe justiție al Guvernului, și corelat în mod direct cu SNA în ceea ce privește lupta împotriva corupției, a fost operaționalizarea Agenției de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Rolul acesteia este unul esențial în recuperarea produsului infracțiunii și astfel returnarea banilor la bugetul de stat. Noua SNA propune transpunerea integrală a directivei europene 42/2014 privind confiscarea extinsă. Ministerul Justiției va promova curând actul normativ de transpunere a directive și îl voi pune pe masa parlamentului pentru sesiunea de toamnă

Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu se îmbogățește prin infracțiuni. Toate sumele rezultate din infracțiuni și imobilele confiscate vor fi reîntoarse în societate în proiecte concrete, măsurabile, verificabile. Ne propunem ca fiecare leu rezultat și recuperat din infracțiuni să se întoarcă în educație, în sănătate, în proiecte sociale și în măsuri de prevenire a formelor grave de criminalitate.  Directorul General ANABI va prezenta pe larg rolul agenției si reutilizarea socială a bunurilor confiscate, în ultimul panel al acestei conferințe.

SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție.

În încheiere, doresc să spun că suntem la finalul a câteva luni bune în care am lucrat pentru a ajunge în acest punct cu SNA. Nu au lipsit provocările însă cel mai important este că ne-am menținut traiectoria în lupta împotriva corupției și am pus bazele unei strategii care-și va produce efectele în următorii patru ani. Strategia va rămâne în dezbatere publică până pe 29 iulie și vă invit pe această cale să ne transmiteți propunerile în scris. Imediat după acea dată vom iniția procedura de avizare. Obiectivul meu este să adoptam noua SNA la mijlocul lunii august.

În concluzie, doresc să evidențiez rolul fundamental pe care îl au transparența și integritatea în exercitarea funcției publice. Aceste două elemente sunt pilonii centrali ai bunei guvernări, guvernare care trebuie să fie pentru și în folosul cetățenilor. Avem o cetate, ne aparține tuturor. Ministerul Justiției dă prin acest SNA societății niște instrumente si cred că avem un larg consens că trebuie să ne apărăm cetatea cu mijloacele pe care le avem la dispoziție.





 

Sursa informației


Update 19 iulie 2016: Transmisie LIVE – ora 10:00

Transmisia live s-a încheiat.


Guvernul a anunțat transmisia live a dezbaterii publice privind Noua strategie națională anticorupție, începând cu ora 10:00.

Consultați și agenda dezbaterii.

Premierul Dacian Cioloș va deschide dezbaterea publică, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria Prim-Ministrului astăzi, 19 iulie 2016, între orele 10:00-14:30, la Palatul Victoria, Sala Transilvania.

La dezbatere vor participa ministrul Justiției, Raluca Prună, viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Mircea Dumitru, și ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, alături de reprezentanți ai altor instituții guvernamentale. De asemenea, la dezbatere sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile.

Sursa informației


Update 18 iulie 2016: 19 iulie, Palatul Victoria

Potrivit agendei ministrului justiției, în data de 19 iulie 2016, ora 10:00, la Palatul Victoria, Sala Transilvania, va avea loc dezbaterea publică privind noua Strategie Națională Anticorupție 2016-2020 – integritate, transparență, educație.

Această dezbatere este deschisă presei.

Sursa informației


Update 22 iunie 2016: Dezbatere publică privind proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020

Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016 – 2020.

La elaborarea strategiei au fost avute în vedere concluziile și recomandările auditului independent al SNA 2012-2015, realizat cu sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituțiile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și întreprinderile publice, vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de șase luni vor elabora și transmite Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.

Ministerul Justiției va prezenta, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.

Ce propune Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020

Scopul principal al SNA[1] 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional de prevenire  și combatere a corupției în România.

Pentru fiecare tip de intervenție, sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise ca principii ale prezentului document strategic, dublate de o abordare axată pe trei direcții de intervenție strategică în domeniul anticorupție: prevenire, educație și combatere.

SNA 2016–2020 propune creșterea calității și impactului implementării prevederilor privind transparența instituțională în sectorul public. Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă.

Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit până acum eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post-angajare și protecția avertizorului de integritate).

Strategia menține paradigma care a stat la baza SNA 2012–2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management a oricărui nou dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Această abordare va fi consolidată prin introducerea unor  mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale.

SNA 2016–2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și suplimentarea acestora cu cele ale educației și sănătății. Strategia reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, fiind incluse măsurile anticorupție aferente Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național – aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anti-mită.

Strategia urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și de către beneficiarii serviciilor publice,consolidarea performanței  în  combaterea corupției prin mijloace penale și administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului

anticorupție care a generat performanțe în activitatea DNA și ANI, precum și creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare, prin nou-înființata Agenție Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Implementarea SNA

SNA 2016–2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate, inclusiv companiile cu capital de stat. Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de Ministerul Justiției (MJ), va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport metodologic pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local.

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiției va comunica, anual, Parlamentului României o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015: platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție; platforma administrației publice centrale; platforma administrației publice locale – coordonată în parteneriat cu MDRAP; platforma mediului de afaceri; platforma societății civile. Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Proiectul și detalii referitor la procedura prin care pot fi trimise propunerile și observațiile:  http://www.just.ro/proiectul-de-hotarare-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-nationale-anticoruptie-pe-perioada-2016-2020-a-seturilor-de-indicatori-riscurilor-asociate-obiectivelor-si-masurilor-din-str/

Propunerile și observațiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris, până la data de 1 iulie 2016, pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor nr. 17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1060 sau la adresa de e-mail [email protected].

Sursa informației


18 februarie 2016: Prima rundă de discuții privind Noua Strategie Națională Anticorupție 2016-2020

Ministerul Justiției a organizat, în data de 16 februarie 2016, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer, prin Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, prima rundă de discuții pe tema Noii Strategii Naționale Anticorupție (SNA). Reuniunea reprezintă o primă etapă a procesului de consultări și dezbateri publice care urmează să fie organizate de către Ministerul Justiției în următoarele trei luni ale anului 2016. Scopul acestor dezbateri este continuarea colaborării și a implicării instituțiilor publice centrale și locale, a mediului de afaceri și a societății civile în elaborarea noii strategii .

În cadrul întâlnirii, secretarul de stat Adrian BABOI-STROE a punctat faptul că SNA nu este un simplu document, ci un proces, un document atipic pentru politicile publice din România.

Ministerul Justiției încurajează susținerea rezultatele obținute în combaterea corupției prin analize post incident și prin punerea unui accent sporit pe măsurile de prevenție și educație anticorupție.

Totodată, Ministerul Justiției își dorește să crească capacitatea instituțiilor de a identifica timpuriu incidentele de integritate și a calității actelor de audit și de control managerial intern.

Principala premisă care a stat la baza SNA 2012 -2015 a fost asumarea agendei de promovare a integrității de către managementul instituțiilor publice, dublată de asumarea faptului că orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției publice de a preveni incidentele de integritate.

Dintre punctele tari ale SNA 2012 – 2015 au fost evidențiate următoarele:

  • mecanismul de aderare și monitorizare care a implicat peste 2000 de instituții,
  • stabilitate legislativă și instituțională care a generat rezultate consistente în activitatea DNA, ANI și a instanțelor judecătorești,
  • consolidare instituțională prin dezvoltarea conceptului de  control ex ante,
  • detașarea a peste 400 de investigatori financiari la structurile de parchet,
  • consolidarea legislației privind controlul finanțării partidelor politice,
  • suplimentări de personal și bugete adecvate pentru agențiile anticorupție,
  • reglementarea confiscării extinse și a valorificării bunurilor sechestrate,
  • testarea în mai multe instituții publice a metodologiei de evaluare a riscurilor dezvoltate de DGA etc.

Totodată, au fost menționate câteva dintre punctele slabe ale fostei strategii:

  • nealocarea de resurse adecvate pentru prevenire și educație,
  • rezultate modeste în activitatea de control, audit și sancționare disciplinară,
  • aplicarea deficitară a unor măsuri preventive precum pantouflage (interdicțiile la migrarea din sectorul public spre cel privat), consilierul de etică, avertizorul de integritate, abordare formalistă a prevenirii la nivelul UAT-urilor, achiziții publice (execuția contractelor), regimul juridic al imunităților (SNA prevedea reducerea la 72 ore a duratei procedurii de încuviințare a măsurilor solicitate de procurori), implementarea standardelor și politicilor de integritate la nivelul companiilor de stat.

Noua SNA și operaționalizarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate reprezintă două dintre prioritățile Ministerului Justitiei din acest an. Elaborarea și adoptarea noii SNA se va face potrivit următorului calendar:

PerioadaMăsuri
ianuarie – februarieContribuții platforme de cooperare
februarie  – aprilieConsultări publice/ Reuniuni platforme/ Conferințe
martie – aprilieRaport final/ Audit extern
maiLansare SNA în dezbatere publică
iunieAdoptarea Hotărârii în Guvern
Centralizarea celor mai bune idei de măsuri anticorupție

În cadrul acestui eveniment, Ministerul Justiției a lansat procesul de centralizare a celor mai bune idei de măsuri anticorupție. Cei interesați să formuleze astfel de măsuri sunt invitați să folosească, între 16 februarie și 20 martie, formularul accesibil la adresa: http://goo.gl/forms/ggS2eVLj3j

Propunerile primite de Ministerul Justiției până la data de 20 martie 2016 vor fi publicate într-un format care va permite publicului să voteze cele mai bune măsuri de prevenire, educație anticorupție și combatere.

Cele mai votate măsuri vor fi preluate ca atare în planul de acțiuni al noii strategii.

Consultați agenda evenimentului.

Sursa informației este Ministerul Justiției (www.just.ro).

[1] Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.

Varianta finală a Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020 was last modified: septembrie 7th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter