Strategia militară a României – Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie sigură, într-o lume marcată de noi provocări (H.G. nr. 832/2021)

În M. Of. nr. 781 din 13 august 2021 s-a publicat H.G. nr. 832/2021 pentru aprobarea Strategiei militare a României.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții din respectiva strategie.

Structura

CAPITOLUL 0: INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Riscuri și amenințări de natură militară la adresa securității României

A. Mediul de securitate. Riscuri și amenințări de natură militară la adresa securității României

B. Principalele caracteristici ale mediului de operare

CAPITOLUL II: Misiunile Armatei României și obiectivele militare naționale

A. Acțiuni și sarcini specifice pentru îndeplinirea misiunilor

B. Obiective militare naționale

C. Direcții de acțiune în plan militar pentru îndeplinirea obiectivelor

D. Resursele pentru îndeplinirea misiunilor și obiectivelor militare

CAPITOLUL III: Capabilitățile de apărare și prioritățile dezvoltării

CAPITOLUL IV: Structura de forțe. Direcționări pentru configurarea, dimensionarea, pregătirea și înzestrarea Armatei României

CAPITOLUL V: Concepte operaționale

CAPITOLUL VI: CONCLUZII

CAPITOLUL 0: INTRODUCERE

„Strategia militară a României este elaborată în baza prevederilor Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, cu modificările ulterioare, având un orizont de acoperire de patru ani.

Pornind de la interesele naționale de securitate evidențiate de Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, obiectivele Programului de guvernare și obiectivele politicii de apărare specificate în Carta albă a apărării (ce avem de făcut), în urma evaluării potențialelor riscuri și amenințări militare identificate, Strategia militară conturează obiectivele militare naționale, direcțiile de acțiune pentru îndeplinirea misiunilor și a sarcinilor atribuite instrumentului militar (cum îndeplinim sarcinile și misiunile încredințate) și detaliază configurarea structurii de comandă și a structurii de forțe (cu cine facem). De asemenea, stabilește capabilitățile de apărare necesare, prioritățile în dezvoltarea acestora (când și cu ce facem) și descrie conceptele strategice și operaționale pentru aplicarea strategiei (cum acționăm și cum luptăm).

Pe baza prevederilor strategiei militare, aprobate de Guvernul României în 2016, documentul actual prezintă elemente de continuitate, în ceea ce privește garanțiile de securitate oferite de apartenența la NATO, UE și parteneriatele strategice, în special cel cu Statele Unite ale Americii (SUA), de abordarea riscurilor și amenințărilor în context aliat, de continuarea programelor de înzestrare esențiale și a planurilor de transformare a structurii de forțe, de predictibilitatea necesară în dezvoltarea structurii de comandă și control și continuarea operaționalizării capabilităților prioritare oferite la NATO și UE, precum și de utilizare în continuare a unor concepte privind abordarea integrată a apărării, reziliența și măsurile de protecție a forței. În același timp, continuarea asigurării resurselor de apărare la nivelul de 2% din PIB reprezintă fundamentul continuității la nivel strategic a dezvoltării capabilităților militare ale României.

Noua strategie militară a României a fost elaborată și pe baza rezultatelor procesului de analiză strategică a apărării, simultan cu elaborarea Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040. În acest context, structura de forțe propusă pentru orizontul de timp al strategiei este definită ca o etapă esențială pentru dezvoltarea forțelor armate pe termen mediu și lung, până în 2040. Impactul major al pandemiei de COVID-19 și rolul asumat de forțele armate în combaterea acesteia au determinat orientarea atenției pentru dezvoltarea capabilităților cu dublă utilizare, potrivite atât în desfășurarea acțiunilor militare, cât și în sprijinul autorităților civile.

În mod deosebit, prezenta strategie reliefează necesitatea creșterii nivelului de reacție al forțelor, consolidarea rolului luptătorului echipat, antrenat și motivat ca element de bază al sistemului de apărare, dar și necesitatea digitalizării proceselor și a sistemului C4ISTAR. În aceleași timp, obiectivele vizează acțiuni concrete, tangibile pentru următorii patru ani privind dezvoltarea sistemului de educație militară, a facilităților medicale, pregătirea rezervei și adaptarea cadrului juridic pentru acțiune coordonată la pace, în situații de criză, la starea de asediu și la starea de război. Conceptele propuse accentuează necesitatea transformării sistemului militar și pregătesc dezvoltarea capabilităților de înaltă tehnologie, cu putere de lovire sporită și capacitate de manevră ridicată.

Referitor la resursele necesare îndeplinirii obiectivelor militare, strategia se bazează pe respectarea Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, pentru perioada 2017-2027, pe operaționalizarea concluziilor și propunerilor aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)¹ în cadrul raportului analizei strategice a apărării 2020 și are în vedere influențele determinate de procesul de reflecție strategică a NATO, cel de orientare strategică în domeniul securității și apărării la nivel UE – Busola strategică, precum și pe parteneriatul strategic cu SUA.”

CAPITOLUL III: Capabilitățile de apărare și prioritățile dezvoltării

„Efortul principal în dezvoltarea capabilităților Armatei României vizează realizarea celei mai eficiente structuri de forțe care să asigure îndeplinirea misiunilor armatei și a obiectivelor militare naționale și care să poată fi susținută cu resursele alocate. În acest context sunt esențiale construirea capabilităților pentru care ne-am angajat în procesul de planificare al apărării aliat și operaționalizarea acestora fără limitări, precum și modernizarea inventarului de structuri pentru includerea noilor tehnologii.

Obiectivul general îl constituie realizarea capacității de a gestiona simultan mai multe crize, asigurând, în același timp, susținerea forțelor dislocate în teatre de operații, sprijinul autorităților civile, descurajare și apărare, în context aliat.

Principalele direcții de acțiune în perioada de referință a prezentei strategii vor cuprinde, pe priorități:

– angajarea resurselor necesare și implicarea directă în sprijinul populației și al organelor administrației publice centrale și locale pentru diminuarea efectelor negative cauzate de pandemia de COVID-19. Asigurarea rolului de sprijin al armatei în acest context, până la eliminarea efectelor asupra sănătății oamenilor determinate de răspândirea noului coronavirus, va continua să reprezinte cea mai importantă acțiune desfășurată pe timp de pace;

– continuarea dezvoltării structurilor pentru operații în spațiul cibernetic și a forțelor pentru operații speciale;

– consolidarea structurilor gata de luptă permanent, destinate supravegherii și avertizării timpurii, executării serviciului de luptă, intervenției la obiectivele militare, la criză teroristă și în situații de urgență;

– operaționalizarea sistemului de comandă, control, comunicații, computere, informații, supraveghere și cercetare (C4ISR), de nivel tactic, operativ și strategic;

– menținerea capacității operaționale complete a structurilor destinate executării acțiunilor de luptă pe teritoriul național, prin reacție imediată, descurajare și demonstrație de forță;

– realizarea/menținerea capacității operaționale complete a structurilor multinaționale înființate pe teritoriul României (HQ MNC-SE, HQ MND-SE, HQ MN BDE-SE și Unitatea de integrare a forțelor NATO/NFIU), a celor puse la dispoziția Alianței Nord-Atlantice, ca parte componentă a Forței de răspuns a NATO (NATO Response Force – NRF), a Inițiativei pentru creșterea nivelului de operaționalizare (NATO Readiness Initiative – NRI) și a grupurilor tactice de luptă ale UE (European Union Battlegroups – EUBG).

De asemenea, în perioada 2021-2024, în procesul de planificare a apărării, Armata României va urmări:

– dezvoltarea capabilităților prioritare asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării, prin țintele de capabilități, pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul UE și prin Sistemul ONU de management al capabilităților pentru operații de menținere a păcii;

– dezvoltarea capabilităților cu dublă utilizare (apărare națională și sprijin al autorităților civile);

– dezvoltarea capabilităților destinate participării la implementarea proiectelor, programelor și inițiativelor de dezvoltare în cadrul multinațional asigurat de către NATO și UE;

– participarea la operații și misiuni în cadrul aliat și ca parte a unor coaliții, creșterea contribuției și a profilului în cadrul operațiilor sub egida PSAC;

– interconectarea sistemelor de descoperire, identificare și achiziție a țintelor cu sistemele operative și tactice de lovire de înaltă precizie pentru distrugerea obiectivelor inamice la distanțe de peste 200 km, respectiv peste 50 km;

– operaționalizarea completă a Statului Major al Apărării, a Comandamentului Apărării Cibernetice și a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale;

– realizarea capacității de luptă complete a Comandamentului Forțelor Întrunite și a componentelor operaționale ale categoriilor de forțe;

– operaționalizarea capabilităților INFOOPS pentru contracararea campaniilor informaționale în desfășurare;

– definitivarea organizațională și funcțională a Centrului Național Militar de Comandă (CNMC);

– dezvoltarea mecanismelor naționale care să asigure configurarea și funcționarea Sistemului național de management integrat al situațiilor de criză (SNMISC);

– asigurarea mobilității și recepției, staționării și deplasării în zona de operații (RSOM) pentru forțele proprii și aliate;

– dezvoltarea capabilităților pentru operații în spațiul cibernetic;

– inițierea proiectului Sistemul individual „soldatul viitorului”;

– asigurarea rezilienței și creșterii potențialului de angajare în acțiuni militare decisive a forțelor proprii și aliate;

– dezvoltarea capabilităților medicale operaționale, astfel încât să răspundă nevoilor de sprijin medical al forțelor și consolidarea sistemului medical al MApN;

– inițierea/continuarea derulării programelor de înzestrare care contribuie la dezvoltarea capabilităților militare necesare Armatei României.

Domeniile care vor fi în atenție în perioada imediat următoare și care vor suferi principalele transformări structurale și adaptări vor fi sistemul medical militar, sistemul de constituire și pregătire a rezervei, cel juridic, sistemul de învățământ militar, precum și acțiunile de sprijin care vizează potențarea bazei economico-industriale și a industriei de apărare.

Sistemul medical militar asigură sprijinul medical necesar forțelor armate pe timp de pace, criză și război, fiind integrat în sistemul național de sănătate și de intervenție în situații de urgență. Standardizarea infrastructurii facilităților medicale, digitalizarea, formarea și retenția resursei umane calificate, inclusiv prin creșterea ponderii militarilor activi în cadrul sistemului, revigorarea inovării și cercetării și orientarea preponderentă către medicina operațională sunt principalele direcții de efort pentru asigurarea sprijinului medical, la cele mai înalte standarde profesionale. Implementarea lecțiilor învățate din acțiunile de contracarare a pandemiei de COVID-19 va fi determinantă în dezvoltarea unor capabilități flexibile, moderne, interoperabile și interconectate, mobile, complet încadrate și echipate, care să poată acționa nu numai în sprijinul armatei, dar și în cadrul sistemului național de sănătate.

Sistemul juridic sprijină îndeplinirea obiectivelor strategiei în primul rând prin modernizarea cadrului legal, cu orientare prioritară pentru asigurarea acordurilor tehnice, pentru facilitarea prezenței aliaților și partenerilor strategici și pentru implementarea măsurilor specifice noilor concepte de apărare consolidată, completarea și instruirea rezerviștilor Armatei României.

Transformarea digitală a capabilităților militare, determinată inclusiv de accelerarea digitalizării societății românești, declanșează implicit procese relevante care valorifică informația, ca resursă strategică în Armata României, pentru asigurarea superiorității informaționale și decizionale, în vederea generării efectelor operaționale estimate. Programul de digitalizare vizează concomitent operaționalizarea spațiului cibernetic ca domeniu operațional centrat pe funcțiile C4ISR, dar și facilitarea/automatizarea activităților curente de planificare și sprijin, în care se va constitui principalul ecosistem de procesare și analiză operațională a datelor.

Acesta va permite definirea și experimentarea conceptelor de implementare a tehnologiilor emergente (EDT), bazate pe Big Data, Internet of BattleThings (IoBT), Cloud și EdgeComputing sau a soluțiilor bazate intensiv pe software și aplicații din domeniul Inteligenței Artificiale și Quantum Computing cu impact revoluționar, de tip Game Changer (de exemplu, 5G, VR/AR, blockchain), asigurând și păstrând totodată nivelul adecvat de suveranitate digitală al MApN. Procesul implică urgentarea adaptării cadrului legal de colaborare și parteneriat cu sectorul privat și mediul academic, în special în domeniul cercetării și dezvoltării capabilităților militare, inclusiv a celor cu dublă utilizare, cu componente de comunicații și informatică intrinseci, precum și participarea la cadrul de cooperare internațional (NATO, UE) pentru asigurarea interoperabilității într-un mediu multinațional federalizat (de exemplu, FMN).

Dezvoltarea sistemului educației militare va avea la bază trei direcții fundamentale: personalizarea și asigurarea procesului educațional pentru toți elevii și studenții militari; flexibilizarea sistemului de educație în funcție de priorități și provocări; adaptabilitatea sistemului la schimbările externe și la tendințele viitorului. O prioritate majoră este reorganizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, inclusiv a celor din învățământul superior, în vederea creșterii pregătirii acestora în domeniul evaluării teoretice, dar mai ales metodologice și practic-aplicative, pentru o legătură mai bună cu nevoile operative ale unităților și realitatea mediului de operare.

Creșterea rezilienței sistemului educațional militar se bazează pe modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale structurii de forțe și provocărilor mediilor de acțiune, în vederea asigurării participării la un proces educațional de calitate, modern și incluziv. Adaptarea/actualizarea/modernizarea programelor de educație existente pentru dezvoltarea de competențe transversale în acord cu principiile proiectului Președintelui, România educată, inclusiv cu noțiuni de educație inovativă și creativă, precum și prin competențe orientate către tranziție structurală și digitală. Sistemul educațional va urmări pregătirea viitorilor lideri militari prin promovarea competenței, concurenței și multidisciplinarității în cadrul procesului de instruire.

Pe lângă factorul uman, gradul de pregătire și dotare al forțelor armate, garantarea independenței, suveranității naționale și integrității teritoriale depinde și de capacitatea bazei economico-industriale a țării și a infrastructurilor de orice tip de a susține efortul de apărare, precum și de pregătirea populației pentru a face față situațiilor generate de urgențe civile sau de conflict armat. Industria de apărare și conexă, rețelele de transport și de telecomunicații, sistemul energetic, sistemul medical, sistemele de avertizare și alertare etc. necesită îmbunătățiri și investiții. Efortul de apărare impune asigurarea unei capacități industriale suficiente pentru fabricarea/mentenanța sistemelor de armament și muniții, în scopul înlocuirii consumurilor și pierderilor. Toate acestea conduc către necesitatea unei politici naționale de apărare multidimensională și coerentă, care să asigure integrarea tuturor capacităților destinate susținerii efortului de apărare și transmiterea mesajului de unitate națională, concomitent cu dezvoltarea legăturilor cu aliații și partenerii și menținerea sprijinului extern.”

Direcționări pentru configurarea, dimensionarea, pregătirea și înzestrarea Armatei României

„Configurarea și dimensionarea Armatei României vizează proiectarea organizației militare într-o concepție unitară, la toate nivelurile ierarhice din cadrul categoriilor de forțe și comandamentelor, care să urmărească îndeplinirea nivelului de ambiție stabilit în Carta albă a apărării ed. 2021, prin:

– dezvoltarea structurii de forțe, eșalonat, conform prevederilor Programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040;

– organizarea elementelor care constituie baza arhitecturii structurii de forțe a Armatei României, corespunzătoare cerințelor operaționale naționale și celor ale Alianței;

– dimensionarea și adaptarea graduală a structurii de forțe la noile cerințe din domeniul transformării și modernizării etapizate a capabilităților;

– implementarea prevederilor documentelor elaborate la nivel NATO ce definesc și standardizează, din perspectiva organizării, capabilitățile necesare structurii de forțe pentru îndeplinirea unei game extinse de misiuni;

– optimizarea raportului între structurile de manevră, de sprijin de luptă și de sprijin logistic și cele de comandament sau administrative, după modelul existent la nivel NATO, a raportului între funcțiile combatante și cele de asigurare sau comandament, precum și asigurarea unui raport optim între funcțiile militare și cele civile.

Instruirea structurii de forțe se realizează prin parcurgerea activităților specifice învățământului militar, instrucției și exercițiilor. Conținutul instrucției și exercițiilor este adaptat permanent la caracteristicile mediului de securitate prezent și anticipat, pentru a asigura cunoștințele, competențele, deprinderile și coeziunea acțională, necesare îndeplinirii misiunilor Armatei României și a sarcinilor esențiale, aferente fiecărei misiuni. Instruirea structurii de forțe se va realiza prin desfășurarea activităților de instruire în condiții cât mai apropiate de cele ale spațiului de luptă modern și mediului hibrid, cu integrarea capabilităților de simulare-modelare, la toate nivelurile ierarhice. Prioritară va fi integrarea doctrinară și operațională a noilor sisteme de armament și tehnică achiziționate, contribuind nemijlocit la creșterea substanțială a capacității de lovire și protecție a forțelor armate.

Instruirea rezerviștilor voluntari și a rezerviștilor cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților se desfășoară cu scopul dezvoltării și menținerii competențelor și deprinderilor necesare îndeplinirii sarcinilor aferente funcțiilor, prin participarea acestora la activități de instrucție și exerciții complexe, în structurile în care sunt încadrați. O altă direcție de acțiune o reprezintă inițierea demersurilor pentru constituirea rezervei de specialiști în diferite domenii (pe lângă cele două tipuri de rezervă – rezerva operațională și rezerva generală). În același timp, structurile abilitate vor desfășura activități de pregătire a autorităților publice centrale și locale, precum și a operatorilor economici cu sarcini la mobilizare și război. O prioritate pentru instituțiile cu responsabilități în domeniul securității și apărării naționale o reprezintă organizarea și desfășurarea pregătirii tineretului pentru apărare și dezvoltarea culturii de securitate.

În conformitate cu Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, Carta albă a apărării ed. 2021 și Programul Armata 2040, înzestrarea Armatei României va urmări:

– achiziția de echipamente militare în contextul asigurării a minimum 2% din PIB pentru apărare, din care cel puțin 20% pentru înzestrare și modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

– continuarea derulării programelor de înzestrare cu echipamente militare și modernizarea celor existente, precum și inițierea unor programe noi, cu preponderență prin implicarea industriei naționale de apărare;

– achiziția de sisteme de armament și echipamente cu destinație militară care să utilizeze tehnologii inovatoare, emergente și disruptive;

– consolidarea cercetării-dezvoltării și a transferului tehnologic în domeniul apărării prin susținerea participării industriei naționale de apărare la proiectele care vizează capabilități prioritare pentru România;

– realizarea de achiziții în scopul dezvoltării capabilităților prioritare asumate;

– participarea la programele, proiectele și inițiativele de dezvoltare a capabilităților de apărare în cadrul multinațional asigurat de NATO și UE.”