Statutul UNEJ şi al profesiei de executor judecătoresc – modificări (Hotărârea UNEJ nr. 13/2015)

Cap. V¹ din Statut (modificat prin Hotărârea UNEJ nr. 13/2015)

Noua reglementare

După Cap. V se introduce un nou capitol, Cap. V¹ („Metodologia privind evidența financiar-contabilă a încasărilor din executarea silită în cadrul birourilor executorilor judecătorești”).

Potrivit noii reglementări, art. 65¹ prevede: „În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute la art. 7 din lege, executorii judecătorești au obligația de a încasa Orice sume de bani numai prin următoarele modalități:

a) încasarea efectuată cu chitanța de debit ori, după caz, cu chitanța de onorarii și factura fiscală aferentă, după caz, emisă în momentul primirii oricăror sume achitate cu numerar, cu respectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de încasări și plăți în numerar;

b) încasarea cu numerar efectuată în baza procesului-verbal sau a încheierii, urmată de emiterea, de îndată, a chitanței de debit și/sau de onorariu cu factura fiscală aferentă sau de consemnarea sumei la unitatea prevăzută de lege, conform art. 671 din Codul de procedură civilă;

c) încasarea prin virament în contul de consemnări a sumelor urmărite, a contravalorii bunurilor vândute, a sumelor poprite, a cauțiunilor, a onorariilor de executare, ori în contul bancar curent al executorului judecătoresc, în cazul onorariilor de executare, după caz”.

Art. 65² dispune: „(1) Pentru încasarea debitelor cu numerar, efectuată în baza chitanței de debit, executorii judecătorești sunt obligați să dețină, separat de chitanțierul pentru încasarea onorariilor și a celorlalte cheltuieli de executare, carnetul chitanțier pentru debite propriu-zis, care să cuprindă pentru fiecare chitanță 3 exemplare, din care primul se remite plătitorului, al doilea se depune la dosarul de executare silită și al treilea exemplar rămâne și se păstrează la carnetul sau cotorul chitanțierului, după caz.

(2) În situația încasării cu numerar a onorariilor și a altor cheltuieli de executare silită, executorul judecătoresc are obligația respectării normelor legale aplicabile în materie financiar-contabilă și fiscală, emițând plătitorului, separat de chitanța de debit, chitanța fiscală de onorariu și alte cheltuieli de executare silită, care să cuprindă 3 exemplare, dintre care primul se remite plătitorului, al doilea se depune la dosarul de executare silită împreună cu factura, iar al treilea se păstrează la carnetul sau cotorul chitanțierului, după caz. în toate cazurile executorul judecătoresc este obligat ca, de îndată, după emiterea acestora, să depună o copie a lor la dosarul de executare silită respectiv.

(3) Toate chitanțele și facturile utilizate de executorul judecătoresc vor fi emise îh conformitate cu dispozițiile Codului fiscal, normelor de aplicare a acestuia și altor norme legale în vigoare, iar acestea vor fi emise în ordine succesivă cronologică, executorul judecătoresc având obligația să dețină evidența strictă a chitanțelor și a facturilor”.

Art. 65³ stabilește: „În tot cuprinsul prezentului capitol, atunci când dispoziția legală face referire la carnet de facturi sau chitanțe, după caz, acesta poate fi ținut în condițiile prevăzute de Codul fiscal, inclusiv în format electronic”.

Art. 65⁴ prevede: „(1) În situația în care nu este posibilă încasarea debitelor cu numerar prin emiterea imediată a chitanțelor și facturilor menționate la art. 651 lit. a), executorul judecătoresc va întocmi de îndată proces-verbal sau, după caz, încheiere, în care va evidenția încasarea sumelor achitate, respectiv datele privind identificarea plătitorului, cuantumul sumei și titlul legal cu care au fost achitate, cu respectarea prevederilor art. 679 din Codul de procedură civilă și ale art. 53 din lege, urmând ca în această situație, precum și în situația în care sumele sunt expediate cu mandat poștal, în aceeași zi, să emită chitanța de debit și/sau onorariu și alte cheltuieli de executare silită ori să procedeze în termen de cel mult 3 zile lucrătoare la consemnarea sumelor, conform art. 671 din Codul de procedură civilă.

(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), executorul judecătoresc este obligat ca, de îndată, să depună originalul tuturor documentelor întocmite sau primite la dosarul de executare silită respectiv ori o copie a acestora dacă nu este posibilă depunerea exemplarului original”.

Art. 65⁵ dispune: „(1) Orice sumă încasată cu numerar prin emiterea chitanței va fi predată, de îndată, creditorului, reprezentatului legal al acestuia care deține procură specială autentică de încasare ori altor persoane îndreptățite potrivit legii, iar în situația în care remiterea sumei nu este posibilă în termen de 3 zile de la încasare, acesta va fi consemnată la unitatea prevăzută de lege, conform art. 671 din Codul de procedură civilă.

(2) În situația în care predarea se efectuează unei persoane fizice, remiterea sumei se va efectua în baza chitanței olografe liberatoare emisă de persoana încasatoare, pe versoul chitanței, de la cotorul carnetului chitanțier, cu care suma a fost încasată de biroul executorului judecătoresc, ori în baza unui proces-verbal, întocmit în conformitate cu prevederile art. 679 din Codul de procedură civilă și art. 53 din lege.

(3) În situația în care predarea se efectuează unei persoane juridice sau altei entități ori subiect fiscal care, potrivit legii, are obligația de a emite chitanța, remiterea sumei va fi efectuată prin virament bancar, în contul al cărui titular este însuși creditorul deschis la instituția financiar-bancară pe atributul fiscal sau numai contra chitanță format legal, emisă de titularul creanței respective ori de persoana legal desemnată în acest sens”.

Art. 65⁶ stabilește: „(1) În scopul asigurării bunei desfășurări a activității specifice, pentru îndeplinirea atribuțiilor profesionale prevăzute la art. 7 lit. a), d) și g) din lege, în conformitate cu prevederile art. 671 din Codul de procedură civilă, executorii judecătorești sunt obligați să efectueze operațiunea de consemnare a tuturor sumelor încasate cu numerar și ‘nepredate în termen de 3 zile, a sumelor indisponibilizate, a garanțiilor de participare, precum și orice alte sume cuvenite potrivit legii, dacă acestea din urmă au fost încasate cu numerar sau, prin virament, direct în contul curent al organului de executare silită.

(2) În aceste sens, executorii judecătorești sunt obligați să efectueze operațiunile de consemnare în conturile generale de consemnațiuni ale instituțiilor financiar-bancare ori în contul de consemnațiuni al căror titular este executorul judecătoresc deschis, potrivit legii, la instituțiile financiar-bancare din România, care emit documentele prevăzute de art. 67¹ alin. (2) din Codul de procedură civilă, deținute separat și distinct de conturile bancare curente ale birourilor sau societăților civile profesionale”.

Art. 65⁷ prevede: „(1) Este interzisă cu desăvârșire efectuarea oricăror operațiuni cu debite propriu-zise, constând în sume cuvenite creditorilor, în și prin conturile bancare de operațiuni curente ale executorilor judecătorești, altele decât conturile de consemnațiune, cu excepția onorariilor și a celorlalte cheltuieli de executare silită, precum și a oricăror sume cuvenite lor potrivit legii.

(2) În cazul în care, din eroare, debitorul sau plătitorul a achitat sumele cuvenite creditorului în contul bancar curent, executorul judecătoresc va lua de îndată măsura virării sumelor în contul de consemnări, o copie a dovezii efectuării viramentului fiind depusă totodată la dosarul de executare”.

Art. 65⁸ dispune: „(1) Este interzisă cu desăvârșire retragerea de către executorul judecătoresc din conturile de consemnări a oricăror sume de bani, fără evidențierea și justificarea acestora.

(2) Sumele consemnate pe bază de recipisă și cuvenite creditorilor vor fi remise acestora prin efectuarea mențiunii «bun de plată» sau prin completarea cu orice altă mențiune agreată de unitatea bancară emitentă, pe exemplarul original al recipisei de consemnare, și predarea acesteia sub semnătură în registrul de valori către creditori, reprezentatul legal al acestora care deține mandat special autentic de încasare ori altor persoane îndreptățite potrivit legii.

(3) În situația plăților realizate prin virament către persoane juridice sau alți creditori care au calitatea de profesioniști, acestea vor fi efectuate în contul al cărui titular este însuși creditorul, deschis la instituția financiar-bancară pe atributul fiscal (CUI/CIF) al acestuia.

(4) Eliberarea sau distribuirea sumelor depuse/încasate de către creditori sau de către biroul executorului judecătoresc, prin contul de consemnări, atunci când nu se eliberează recipisă de consemnare, se va realiza pe bază de extras de cont existent la dosar, încheiere de eliberare/distribuire sume și dovada ordinului de plată. Toate aceste documente se vor păstra la dosar, inclusiv extrasul de cont din care să rezulte dovada efectuării plății sumei”.

Art. 65⁹ stabilește: „Este interzisă virarea, eliberarea sau predarea către avocatul oricăreia dintre părți, în baza împuternicirii avocațiale ori a contractului de asistență juridică, a oricărei sume datorate de executorul judecătoresc creditorilor sau debitorilor, cu excepția cazului când acesta este autorizat potrivit legii să efectueze operațiuni fiduciare, cu respectarea strictă a normelor legale care reglementează aceste activități, ori dacă acesta deține procură autentică de încasare”.

Art. 65¹⁰ prevede: „(1) Toate operațiunile de consemnare pentru care s-au emis recipise de consemnare vor fi evidențiate în registrul de valori care va fi organizat și operat la zi conform art. 84 alin. (1) și (3) și art. 87 din regulament.

(2) Operațiunile de încasare sau depunere de numerar în contul de consemnări al fiecărui birou vor fi evidențiate în dosarul execuțional în care s-a realizat încasarea prin depunerea la dosar a extrasului de cont din ziua încasării, iar în primele 10 zile ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, se vor ridica de la bancă extrasele de cont semnate și ștampilate de aceasta sau electronic, păstrându-se pe luni și ani, în aceleași condiții în care se păstrează și registrul de valori”.

Art. 65¹¹ dispune: „Executorul judecătoresc are obligația de a depune la dosarul de executare silită al fiecărei cauze, de îndată, originalul, ori dacă acest lucru nu este posibil, copia tuturor documentelor, întocmite sau primite, privind efectuarea operațiunilor de încasare, de indisponibilizare în orice mod, de predare și de consemnare a sumelor de bani, precum și pe cele privind încasarea totală sau parțială a onorariilor și a tuturor celorlalte cheltuieli de executare silită, precum și a oricăror sume cuvenite potrivit legii, chiar dacă acestea au fost emise în format electronic”.

Art. 65¹² stabilește: „Executorii judecătorești au obligația legală, profesională și morală de a calcula, stabili și încasa onorariile de executare silită, precum și orice alte cheltuieli de executare silită cuvenite, numai cu respectarea strictă a prevederilor art. 670 din Codul de procedură civilă, ale art. 39 din lege, ale art. 55 din regulament, ale Ordinului ministrului justiției nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, cu modificările ulterioare, sau a oricăror acte normative în vigoare, în concordanță deplină cu nivelurile și cuantumurile reglementate, și numai în baza documentelor justificative prevăzute de lege, ce urmează a fi depuse de îndată și păstrate cu strictețe la dosarul de executare silită, în original sau dacă nu este posibil, în copie, după caz”.

Art. 65¹³ prevede: „(1) Executorii judecătorești au, de asemenea, obligația de a stabili și de a achita contribuțiile profesionale în conformitate cu art. 34 lit. b) din lege și art. 54 lit. j) din prezentul statut și cu orice alte acte normative, urmând ca acestea să fie calculate prin raportare la cuantumul brut, fără TVA, al veniturilor din activitatea profesională, respectiv al onorariilor încasata, fiind interzisă stabilirea contribuțiilor profesionale prin raportare la cuantumul net al acestora ori la baza de impozitare fiscală.

(2) Executorii judecătorești au obligația de a calcula lunar și de a achita integral contribuțiile profesionale până la sfârșitul lunii calendaristice următoare celei pentru al cărui exercițiu au fost calculate”.

Art. 65¹⁴ dispune: „Executorii judecătorești sunt obligați ca, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la prima solicitare, să prezinte, necondiționat, organelor care exercită controlul profesional reglementat de art. 102 și 103 din regulament evidența financiar-contabilă privind încasările și plățile efectuate către Uniune și Cameră. în ceea ce privește celelalte documente financiar-contabile privind încasările și plățile din conturile de consemnări, acestea se vor prezenta concomitent cu dosarul de executare solicitat, în vederea exercitării actului de control, inclusiv în scopul verificării respectării dispozițiilor financiar-fiscale prevăzute de prezentul statut”.

Alte prevederi ale Hotărârii UNEJ nr. 13/2015

Art. II prevede faptul că în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 19/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Potrivit art. III, cabinet Președinte, Direcția juridică și Serviciul IT din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, precum și structurile corespunzătoare din cadrul Camerelor executorilor judecătorești de pe lângă curțile de apel vor urmări ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. IV stabilește faptul că respectiva hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare de la data publicării.