Statutul rezerviştilor voluntari (Legea nr. 270/2015)

Art. 25 stabilește faptul că pe durata concentrării, rezerviștii voluntari pot fi detașați în alte structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale, în condițiile legii.

Potrivit alineatului următor, competențele cu privire la aprobarea detașării rezerviștilor voluntari în condițiile alin. (1), precum și cu privire la durata acesteia sunt similare cu cele referitoare la personalul militar în activitate.

Art. 26 prevede faptul că raporturile de muncă sau de serviciu, după caz, dintre rezerviștii voluntari și angajatori se suspendă, în condițiile prevăzute de lege, pe perioada îndeplinirii misiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2).

Potrivit alineatului următor, pe perioada îndeplinirii misiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), raporturile de muncă sau de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot înceta, din inițiativa angajatorului, decât în urma dizolvării operatorilor economici ori a desființării instituțiilor publice. În aceste situații, reconversia profesională a respectivelor persoane, pentru profesii care sunt cerute pe piața forței de muncă, se asigură, în mod gratuit, de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Secț. a 3-a („Încetarea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar”)

Art. 27 prevede faptul că rezerviștilor voluntari le poate înceta contractul în următoarele situații:

a) la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul, dacă una dintre părți nu este de acord cu reînnoirea acestuia;

b) la desființarea funcțiilor pe care sunt încadrați ca urmare a restructurării sau modificării prevederilor statelor de organizare ale unităților, în situația în care nu sunt posibilități de încadrare pe o altă funcție vacantă în aceeași structură, corespunzător gradului, specialității militare și pregătirii profesionale a acestora, în funcție de necesitățile Ministerului Apărării Naționale;

c) cu acordul părților;

d) la trecerea îndeplinirii serviciului militar activ;

e) la împlinirea limitei de vârstă pentru scoaterea din evidența militară ca rezervist;

f) pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale;

g) prin demisie;

h) când se constată că, în mod nejustificat, se sustrag de la participarea la instruire sau la misiuni;

i) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;

j) când, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, au fost condamnați la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării acesteia sau la o pedeapsă neprivativă de libertate, cu excepția situației în care cei condamnați au fost reabilitați sau amnistiați;

k) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;

l) când nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1);

m) după retragerea, de către autoritățile competente, a avizului de securitate;

n) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a dispariției, respectiv a hotărârii judecătorești de declarare a morții celui dispărut sau a punerii sub interdicție a rezervistului voluntar;

o) când sunt clasați ƒ„inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;

p) când sunt clasați „apt limitat” de comisiile prevăzute la lit. o);

q) când pleacă în străinătate pe o perioadă mai mare de 60 de zile, cu excepția situațiilor când este trimis în misiune de Ministerul Apărării Naționale;

r) la încadrarea funcției cu personal care îndeplinește serviciul militar activ, în situația în care nu sunt posibilități de încadrare pe o altă funcție vacantă în aceeași structură, corespunzător gradului, specialității militare și pregătirii profesionale a acestora, în funcție de necesitățile Ministerului Apărării Naționale;

s) când încalcă prevederile art. 10;

ș) la data decesului rezervistului voluntar.

Conform alineatului următor, pe durata stării de urgență, precum și pe timpul pregătirii și executării misiunilor în afara teritoriului statului național, rezerviștilor voluntari nu le poate înceta contractul ca urmare a demisiei.

Art. 28 prevede următoarele:

„(1) Contractul încetează de drept în situațiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. a), d), e), k), n)-p) și ș).

(2) Contractul încetează ca urmare a deciziei comandanților sau șefilor structurilor militare care au semnat contractul, la propunerea comandanților sau șefilor direcți, înaintată ierarhic, în situațiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c), h)-j), l), m) și q-s)”.

Conform art. 29, în situația în care termenele contractelor rezerviștilor voluntari expiră pe timpul pregătirii și îndeplinirii unor misiuni în afara teritoriului statului român, acestea se prelungesc până la încetarea misiunii.

Art. 30 prevede faptul că data și motivele încetării contractului se comunică rezerviștilor voluntari în scris, printr-o trimitere de corespondență recomandată, de către comandantul structurii care a semnat contractul.

Art. 31 stabilește faptul că rezerviștii voluntari ale căror raporturi de serviciu încetează în condițiile prevederilor art. 27 alin. (1) lit. g)-m), q) și s) sunt obligați să restituie cheltuielile pentru selecție și instruire inițială, proporțional cu perioada din primul contract rămasă neexecutată, precum și prima de fidelitate acordată în baza art. 5 alin. (1) lit. b).

Secț. a 4-a („Evidența rezerviștilor voluntari”)

Art. 32 prevede faptul că evidența rezerviștilor voluntari se realizează, potrivit actelor normative în vigoare, de către structurile cu care aceștia au încheiate contracte, precum și de centrele militare pe a căror rază de responsabilitate domiciliază aceștia, pentru toate instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Art. 33 dispune faptul că la încetarea contractului, rezerviștii voluntari sunt trecuți în poziția de rezervist, în rezerva de mobilizare, în condițiile legii.

Secț. a 5-a („Raporturile cu angajatorii”)

Art. 34 prevede faptul că structurile Ministerului Apărării Naționale cu care cetățenii au semnat angajamentul prevăzut la art. 14 alin. (5) au obligația să înștiințeze angajatorii cu care aceștia au raporturi de muncă sau de serviciu, după caz, despre perioada în care are loc programul de instruire inițială, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea acesteia.

Art. 35 dispune la primul alineat faptul că angajatorii suspendă raporturile de muncă sau de serviciu, după caz, cu rezerviștii voluntari și cu persoanele care au semnat angajamentul prevăzut la art. 14 alin. (5), pe perioada participării acestora la concentrare/mobilizare, conform contractului, sau la instruirea inițială prevăzută în angajament.

Conform alineatului următor, raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat angajamentul prevăzut la art. 14 alin. (5) nu pot înceta decât în condițiile prevăzute la art. 26 alin. (2).

Cap. V („Dispoziții tranzitorii și finale”)

Art. 36 prevede la primul alineat faptul că respectiva lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

Potrivit alineatului următor, la data intrării în vigoare a respectivei legi, capitolul V din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând art. 51-67, se abrogă.

Conform art. 37, începând cu data intrării în vigoare a respectivei legi, cetățenii români care îndeplinesc serviciul militar activ în una dintre formele prevăzute de lege, precum și funcționarii publici cu statut special din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, la încetarea raporturilor de serviciu, în situația în care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. f), își pot exprima, în scris, opțiunea de a încheia contract în calitate de rezervist voluntar, în condițiile legii.

Conform art. 38, contractele încheiate în temeiul art. 51 din Legea nr. 384/2006, cu modificările și completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a respectivei legi, rămân valabile în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia.

Art. 39 stabilește faptul că drepturile bănești acordate rezerviștilor voluntari prevăzute în respectiva lege se supun reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate în domeniul fiscal și al contribuțiilor sociale.

Art. 40 prevede faptul că pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor respectivei legi, anual se asigură, potrivit legii, sumele necesare în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Potrivit art. 41, în aplicarea respectivei legi, ministrul apărării naționale este abilitat să emită norme metodologice, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei legi.

Art. 42 prevede la primul alineat faptul că dispozițiile respectivei legi se aplică în mod corespunzător cetățenilor care consimt, pe bază de voluntariat, să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar și rezerviștilor voluntari din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale care, potrivit legii, au în structurile proprii această categorie de personal militar.

Potrivit alineatului următor, prin expresiile „Ministerul Apărării Naționale” și „ministrul apărării naționale”, stabilite prin respectiva lege, se înțelege, după caz, instituțiile prevăzute la alin. (1), respectiv conducătorii acestora, iar prin „șeful Statului Major General” se înțelege înlocuitorul conducătorilor acestor instituții.