Statutul Academiei Române – modificări (Hotărârea nr. 4/2021)

În M. Of. nr. 1152 din 3 decembrie 2021 s-a publicat Hotărârea Adunării generale a Academiei Române nr. 4/2021 pentru modificarea Statutului Academiei Române. 

Redăm, în cele ce urmează, structura anexei care face parte integrantă din hotărâre și care cuprinde Statutul Academiei Române modificat.

Structura

Capitolul I: Dispoziții generale;

Capitolul II: Membrii Academiei Române;

Capitolul III: Organizarea Academiei Române;

Secțiunea 1: Prevederi generale;

Secțiunea 2: Secții;

Secțiunea 3: Filiale;

Secțiunea 4: Comitete, comisii și colective de lucru;

Secțiunea 5: Aparatul de lucru;

Capitolul IV: Conducerea Academiei Române;

Secțiunea 1: Adunarea generală;

Secțiunea 2: Prezidiul;

Secțiunea 3: Biroul prezidiului;

Secțiunea 4: Președintele;

Capitolul V: Unități subordonate Academiei Române;

Secțiunea 1: Prevederi generale;

Secțiunea 2: Unități de cercetare;

Secțiunea 3: Biblioteca Academiei Române;

Secțiunea 4: Editura Academiei Române;

Secțiunea 5: Casa Oamenilor de Știință;

Secțiunea 6: Clubul Oamenilor de Știință;

Secțiunea 7: Revista „Academica”;

Secțiunea 8: Fundația „Patrimoniu”;

Secțiunea 9: Muzeul Academiei Române și Librăria Academiei Române;

Capitolul VI: Dispoziții tranzitorii și finale;

Mai departe, vă prezentăm cele mai importante dispoziții din statut.

Art. 7

„(1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit, se completează și se administrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată.

(2) Academia Română poate primi orice bunuri și valori patrimoniale prin sponsorizări, donații, legate și prin alte moduri legale de dobândire a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi patrimoniale, cu aprobarea prezidiului, sau poate realiza venituri proprii conform Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare.

(3) În virtutea autonomiei sale prevăzute de lege, Academia Română își exercită în mod independent posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor mobile și imobile pe care le are sau le va dobândi în proprietate”. 

(…)

Art. 14

„(1) Membrii titulari și membrii corespondenți ai Academiei Române, precum și membrii de onoare cu domiciliul în România au datoria de a participa la ședințele secției și filialei din care fac parte și la adunările generale și de a se implica în întreaga viață academică. Eventuale absențe trebuie anunțate, după caz, conducerii Academiei Române, filialei sau secției.

(2) Anual, membrii Academiei Române prezintă secțiilor din care fac parte informări asupra activității lor”.

Art. 15

„Membrii titulari sau corespondenți pot fi trecuți, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române”.

(…)

Art. 17

„(1) Academia Română are următoarele secții:

I. Secția de filologie și literatură;

II. Secția de științe istorice și arheologie;

III. Secția de științe matematice;

IV. Secția de științe fizice;

V. Secția de științe chimice;

VI. Secția de științe biologice;

VII. Secția de științe geonomice;

VIII. Secția de științe tehnice;

IX. Secția de științe agricole și silvice;

X. Secția de științe medicale;

XI. Secția de științe economice, juridice și sociologie;

XII. Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie;

XIII. Secția de arte, arhitectură și audiovizual;

XIV. Secția de știința și tehnologia informației.

(2) Secțiile sunt coordonate de un vicepreședinte al Academiei Române”.

(…)

Art. 19

„(1) Fiecare secție ia hotărâri, în condițiile cvorumului, exceptând alegerea membrilor Academiei Române, prevăzută în art. 12 alin. (9), cu jumătate plus unu din numărul membrilor titulari și corespondenți, inclusiv pentru alegerea președintelui secției, când votează și membrii de onoare ai Academiei Române cu domiciliul în România. Pentru propunerea de membri titulari votează numai membrii titulari.

(2) Alegerea de noi membri se face prin vot secret și se adoptă în condițiile cvorumului cu două treimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot, conform prezentului statut. Votul se exprimă direct sau, în cazuri speciale, prin corespondență, cu asigurarea confidențialității”.

(…)

Art. 23

„Filiala Academiei Române este o unitate cu personalitate juridică, înființată prin hotărâre a adunării generale, și reprezintă forma de organizare teritorială a activității Academiei Române, reunind toți membrii din teritoriu. Pentru desfășurarea activității sale, filiala dispune de un aparat tehnico-administrativ”.

(…)

Art. 27

„(1) Pentru reprezentarea la nivel național a unor domenii de activitate științifică, pentru afilierea la uniunile științifice internaționale și pentru coordonarea de colaborări la programe științifice internaționale, în cadrul Academiei Române se pot organiza comitete naționale. Comitetele naționale sunt subordonate prezidiului ori secțiilor de specialitate.

(2) Pentru coordonarea și stimularea cercetării științifice în arii mai restrânse de activitate, în probleme de interes deosebit ori în domenii interdisciplinare, se pot organiza comisii și colective de lucru permanente sau temporare. Aceste organe sunt subordonate, după caz, secțiilor de specialitate, filialelor sau prezidiului.

(3) Comitetele, comisiile și colectivele de lucru ale Academiei Române se înființează prin hotărâri ale prezidiului.

(4) Ele se compun dintr-un președinte – de preferință membru al Academiei Române – și un număr de membri specialiști, din structura academiei sau din afara acesteia; conducerile lor se confirmă de prezidiu, la propunerile secțiilor.

(5) Programul lor de activitate se aprobă, după caz, de Prezidiul Academiei Române sau de secțiile corespunzătoare. În aceleași condiții, ele prezintă dări de seamă anuale privind realizările obținute”.

(…)

Art. 30

„(1) Academia Română are un aparat de lucru propriu, format din personal de specialitate.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române la propunerea biroului prezidiului.

(3) Atribuțiile, sarcinile și răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat de către Prezidiul Academiei Române, la propunerea biroului prezidiului.

(4) Un compartiment distinct al Arhivei Academiei Române asigură evidența și păstrarea corespunzătoare a tuturor documentelor privitoare la dreptul de proprietate al Academiei Române asupra bunurilor sale mobile și imobile”.

(…)

Art. 38

„(1) Între două întruniri ale adunării generale, organul de conducere al Academiei Române este prezidiul.

(2) Prezidiul Academiei Române este format din președintele, vicepreședinții, secretarul general ai academiei și președinții secțiilor și ai filialelor.

(3) Prezidiul este statutar constituit în prezența a două treimi din membrii săi, hotărârile fiind luate prin consens sau prin vot, cu majoritate simplă din numărul total al membrilor săi. În cazul absenței unui președinte de secție sau de filială, acesta poate desemna locțiitorul sau un reprezentant la ședința prezidiului.

(4) Prezidiul Academiei Române se întrunește de 6 ori pe an și ori de câte ori este nevoie”.

(…)

Art. 43

„(1) Președintele Academiei Române reprezintă academia în relațiile ei cu autoritățile de stat și cu instituțiile din țară și din străinătate, precum și cu oricare persoane fizice și juridice, române sau străine.

(2) Președintele coordonează activitatea curentă a Academiei Române, repartizând problemele compartimentelor competente.

(3) Președintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

(4) Președintele, la propunerea secretarului general, aprobă organigramele și statele de funcții pentru unitățile din subordine.

(5) Președintele emite deciziile de angajare a personalului Academiei Române și a conducătorilor unităților subordonate acesteia.

(6) Președintele răspunde de îndeplinirea hotărârilor prezidiului.

(7) În exercitarea atribuțiilor sale și pentru îndeplinirea hotărârilor prezidiului, președintele Academiei Române emite decizii, în baza prevederilor prezentului statut și a legilor în vigoare.

(8) În cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele, desemnează prin decizie pentru exercitarea acestora pe unul dintre vicepreședinți, pe o perioadă de maximum 3 luni.

(9) În cazul în care președintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreședinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

(10) În cazul unei indisponibilități mai mari de 3 luni, se trece la alegerea unui nou președinte. La fel se va proceda în cazul vicepreședinților și în cel al secretarului general”.

Art. 52

„Institutele și centrele de cercetare care dețin piese de patrimoniu, și anume colecții arheologice, numismatice, filatelice, epigrafice, de ierbar, mineralogice, paleontologice și de biodiversitate vegetală și animală, documente, cărți rare, tablouri, piese de interes etnologic etc., obținute prin cercetări, donații sau achiziții, au datoria, în vederea conservării și valorificării lor științifice, să asigure evidența și protecția acestora, prin structuri adecvate, conform normelor de patrimoniu, cu finanțare de la buget”.

Art. 68

„În adunarea generală, în prezidiu, la secții și filiale, membrii Academiei Române au dreptul să își exprime punctele de vedere cu privire la chestiunile discutate, iar dreptul de vot se exercită potrivit prevederilor prezentului statut”.

Art. 69

„Preluarea funcțiilor de președinte, vicepreședinte și secretar general ai Academiei Române se face în termen de maximum 2 zile de la data încheierii mandatului”.

Art. 70

„Sesizarea de către oricare membru al adunării generale a încălcării unei prevederi statutare, susținută de cel puțin 10 alți membri, atrage învestirea prezidiului pentru rezolvarea situației respective și soluționarea ei până la proxima ședință a adunării generale”.

Art. 71

„(1) Adunarea Generală a Academiei Române îi poate exclude din rândurile sale pe acei membri condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă la o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenționată gravă.

(2) Regulamentele de organizare și funcționare ale Academiei Române și unităților din subordine devin anexe la prezentul statut din momentul aprobării lor de către prezidiu. Termenul de înaintare a lor este de 60 de zile de la aprobarea prezentului statut”.

Art. 72

„(1) Prevederile prezentului statut pot fi modificate de adunarea generală, la propunerea Prezidiului Academiei Române sau în urma unei propuneri a cel puțin o treime din numărul total al membrilor Academiei Române.

(2) Propunerile se fac cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii sesiunii adunării generale.

(3) Membrii Academiei Române (inclusiv președintele, membrii biroului prezidiului și membrii Prezidiului Academiei Române) pot face propuneri de amendare a legii privind organizarea și funcționarea Academiei Române numai cu aprobarea adunării generale.

(4) Adoptarea propunerilor de modificare se face numai în urma acordului exprimat prin vot de cel puțin două treimi din cvorum”.

În final, vă menționăm că, potrivit hotărârii Adunării generale, în termen de 60 de zile de la publicarea hotărârii, noul regulament de organizare și funcționare al aparatului propriu de lucru, adaptat la prevederile Legii nr. 752/2001, republicată, cu modificările ulterioare, și ale prezentului statut, va fi prezentat spre discutare și aprobare Prezidiului Academiei Române.