Starea de alertă. Măsuri generale pe durata stării de alertă

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Măsuri care pot fi luate pe durata stării de alertă

Prin art. 5 din Legea nr. 55/2020 s-au stabilit anumite măsuri care pot fi luate pentru creșterea capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Aceste măsuri sunt firești, dat fiind contextul stării de alertă, iar din perspectiva sferei de aplicare sunt generale, nefiind specifice unui anumit domeniu.

Printre măsurile pentru creșterea capacității de răspuns se regăsesc și următoarele:

– posibilitatea achiziționării unor bunuri și servicii prin negociere fără publicare prealabilă;

– detașarea pe teritoriul național, în zonele afectate, a personalului care deține competențele adecvate gestionării situației de urgență, cu consimțământ. Precizarea legată de consimțământ este binevenită spre deosebire de pildă de personalul din domeniul sănătății care putea fi detașat pe durata stării de urgență fără consimțământ;

– adaptarea programului de lucru;

– permanentizarea activității serviciilor de asistență socială;

– permanentizarea activității unor centre operative pentru situații de urgență cu activitate temporară sau permanentizarea activității serviciilor de asistență socială.

Cât privește măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților s-a stabilit că este posibilă:

– evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;

– acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele și animalele afectate;

– efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii, stabilite de forțele de intervenție pentru oprirea sau limitarea efectelor situației de urgență;

– măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu.

Cea de-a treia categorie se referă la măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc care pot fi:

– restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor activități în spații închise;

– restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în anumite locuri sau pe anumite intervale de timp

– interdicția de a părăsi anumite zone stabilite și, după caz, în anumite intervale de timp sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;

– restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor pe anumite rute și, după caz, în intervalele orare stabilite;

– limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici.

La nivel concret, prin Anexa III la Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, intitulată Actul diminuarea impactului tipului de risc, au fost inserate o serie de măsuri suplimentare sau detalieri ale măsurilor ce pot fi dispuse pe durata stării de alertă, care vizează în general posibilitatea sau dimpotrivă interdicția de a derula anumite activități.

Practic această anexă vine să stabilească în concret cum se transpun măsurile pentru diminuarea impactului de risc pe durata stării de alertă instituită începând cu data de 18 mai 2020 pentru o perioadă de 30 de zile, după cum urmează:

Interdicții sau restrângeri de activități

În condițiile art. 5 alin. (3) lit. a) și lit. f) din Legea nr. 55/2020, sunt interzise:

– organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, inclusiv a celor de tipul drive-in, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise.

– activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 3 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumețiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul și alte activități recreative și sportive desfășurate în aer liber. Apoi prin ordine ale ministerelor de resort vor fi stabilite condiții suplimentare.

– participarea la evenimente private în spații închise, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 8 persoane și cu respectarea regulilor de distanțare socială.

În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f), art. 8 și art. 9 din Legea nr. 55/2020, sunt suspendate următoarele activități:

– comercializarea cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici. cu anumite excepții  prevăzute și la art. 9 alin 3 din lege.

– activitatea operatorilor economici care desfășoară activități în spații închise în următoarele domenii: jocuri de noroc, activități de fitness, activități în piscine, activități de tratament balnear, locuri de joacă și săli de jocuri. Suntem de părere că această măsură nu respectă Constituția României sub aspectul condițiilor în care pot fi restrânse anumite drepturi, în baza art. 53.

– activitatea în spațiile deschise pentru administrare plaje sau ștranduri/piscine exterioare.

Sunt permise într-o manieră restrânsă:

– activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României în anumite condiții, care vor fi stabilite prin ordin emis de ministerele de resort.

– activitatea instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizual, a instituțiilor de spectacole și/sau concerte, a centrelor și/sau a căminelor culturale și a altor instituții de cultură, precum și evenimentele culturale în aer liber și festivalurile publice și private în anumite condiții, care vor fi stabilite prin ordin emis de ministerele de resort.

– activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele cu caracter privat, în anumite condiții, care vor fi stabilite prin ordin emis de ministerele de resort.

– activitățile la nivelul cabinetelor stomatologice și a unităților sanitare non-COVID în condițiile stabilite prin ordinul ministrului.

– activitățile de îngrijire personală care se desfășoară în spațiile special destinate și care respectă condițiile de siguranță sanitară.

– activitățile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și ministrului sănătății.

Ca regulă generală, toți operatorii economici, toate instituțiile și autoritățile publice, și profesioniștii au obligația de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori, în condițiile ce urmează a fi stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

Apoi, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, se stabilesc următoarele măsuri:

Interdicții sau limitări privind circulația persoanelor

În interiorul localităților se interzice circulația persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.

În afara localității/zonei metropolitane, regula este de interdicție a deplasărilor.

Prin excepție sunt permise, pe baza legitimației de serviciu sau a adeverinței eliberate de angajator ori a unei declarații pe proprie răspundere care cuprinde motivul deplasării:

– deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

– deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

– deplasarea pentru realizarea de activități agricole;

– deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;

– deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;

– deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri medicale;

– deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;

– deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;

– deplasarea pentru activități recreative sau sportive individuale desfășurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit sau alte activități recreative și sportive desfășurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului tineretului și sportului sau al ministrului mediului, apelor și pădurilor, după caz;

– deplasarea pentru participarea la evenimente familiale;

– deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;

– deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale, care nu se pot achiziționa din localitatea de domiciliu/reședință.

Pe lângă aceste măsuri mai există interdicții sau limitări și în ceea ce privește circulația persoanelor, intrarea pe teritoriul României sau în domeniul transporturilor pe care le vom trata separat.

Conținutul hotărârii privind declararea stării de alertă

Mai departe, cu toate că prevederile cuprinse în Cap. II – Secțiunea I ar trebui să cuprindă sfera măsurilor luate în domeniul economic, legea prevede în schimb la art. 6 condițiile în care se emite hotărâri privind declararea sau prelungirea stării de alertă sau la art. 7 faptul că măsurile pot fi constant revizuite.

Această modalitatea de reglementare poate fi confuză și să nu respecte cerințele de previzibilitatea și claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituția României, mai ales, că este vorba de norme general aplicabile, care exced sferei domeniului economic și date fiind regulile de interpretare ale actelor normative (cum ar fi de pildă o interpretare în raport de topografia textelor).

În sfârșit, dincolo de aceste discuții se observă că hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă trebuie să cuprindă, la fel ca orice alt act normativ – baza legală, durata pe care produce efecte/perioada stării de alertă,  măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; respectiv instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Măsurile aplicate pe durata stării de alertă pot fi reevaluate în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 2 din lege.

* Articol preluat de pe site-ul http://www.chirita-law.com/stiri/.