Stabilirea instanței competente în litigiile privind drepturi bănești la încetarea raporturilor de muncă, în ipoteza participării instanțelor judecătorești în calitate procesuală pasivă

• Legea nr. 303/2004: art. 81 alin. (1)
• Legea nr. 310/2018: art. 127 alin. (2)
• Legea nr. 62/2011: art. 210
• NCPC: art. 127 alin. (1)
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 21.12.2022 pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2022, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Maramureș, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat obligarea pârâților la plata contravalorii indemnizației egale cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, potrivit art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, actualizate cu indicele de inflație la data plății, calculată cu începere de la data pensionării, precum și dobânda legală aferentă, calculată de la data pensionării și până la plata efectivă a sumelor datorate.

De asemenea, s-a făcut trimitere și la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 290/2018, reținându-se totodată că, deși reclamanta nu mai are calitatea de judecător, printre pârâți, instanțe de judecată, se află Curtea de Apel Cluj, fiind astfel incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate prin decizia curții constituționale expusă în precedent.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 16 din 16 ianuarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Prin demersul judiciar, reclamanta a urmărit valorificarea dreptului la indemnizația de pensionare, pe care pretinde că l-a dobândit prin efectul art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, text legal ce are următorul conținut: „judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”.

Dreptul reclamantei de a i se plăti indemnizația de pensionare s-a născut odată cu nașterea dreptului la acordarea pensiei de serviciu, competența nefiind stabilită la instanța corespunzătoare locului de muncă al reclamantei.

Înalta Curte constată că, în cauză, relevante sunt calitatea unor instanțe de pârâți și dreptul de opțiune al reclamantei privind instanța sesizată, legiuitorul instituind norme de competență facultativă.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, incident în speță: „în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii”.

Totodată, conform art. 127 alin. (2)¹ C. proc. civ.: „dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz”.

Înalta Curte reține că determinarea competenței teritoriale a instanței de judecată se face, deci, printr-un proces de interpretare a legii care să aibă în vedere atât conținutul textelor de lege, cât și raportul dintre acestea din perspectiva principiului specialia generalibus derogant.

Astfel, prima instanță sesizată de reclamantă este Tribunalul Cluj.

Această primă instanță și-a invocat necompetența teritorială din oficiu în raport cu dispozițiile art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011, precum și în raport cu decizia Curții Constituționale nr. 290/2018 privind neconstituționalitatea art. 127 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., deși textele de lege antereferite au primit ulterior o nouă formulare prin adoptarea Legii nr. 310/2018.

De asemenea, soluția declinării competenței teritoriale la Tribunalul Satu Mare a fost fundamentată pe dispozițiile speciale ale art. 127 alin. (2) și alin. (2¹) C. proc. civ.. Mai exact a trimis dosarul la una dintre instanțele aflate în circumscripția curții de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța considerată competentă potrivit dispozițiilor de drept comun, însă Înalta Curte formulează observația că un asemenea drept de opțiune este rezervat de lege reclamantului, nu și instanței din oficiu.

Dispozițiile legale speciale menționate anterior sunt menite să asigure imparțialitatea obiectivă a instanțelor prin instituirea unei competențe facultative, or reclamanta a renunțat, în cauză, la dreptul de a sesiza altă instanță din circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate, sesizând o instanță din raza Curții de Apel Cluj.

În considerarea celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.