Stabilirea competenței teritoriale în litigiul privind plata drepturilor salariale aferente muncii suplimentare prestate de judecători

• NCPC: art. 127 alin. (1)
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 135 alin. (2)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor – secția I civilă, la data de 10.03.2023, sub dosar nr. x/2023, reclamanții A., B., C., D., E. au chemat în judecată pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și TRIBUNALUL BUCUREȘTI, solicitând obligarea pârâților să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale cuvenite și neachitate pentru munca suplimentară prestată, raportat la indemnizația lunară, pe ultimii trei ani, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data introducerii cererii de chemare în judecată și pentru viitor, ca efect al îmbogățirii fără justă cauză a pârâților, precum și obligarea pârâților la plata efectivă a acestor drepturi salariale cu titlu de muncă suplimentară.

Pentru a hotărî astfel, instanța a arătat că, în fapt, reclamanții au calitatea de judecător în cadrul Tribunalului București.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 244 din 7 februarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține cu titlu prealabil că, în prezenta cauză, este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

De asemenea, instanța supremă reține că reclamanții au calitatea de judecător în cadrul Tribunalului București.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018: „Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași text legal: „În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii”.

Totodată, conform art. 127 alin. (2)¹ C. proc. civ.: „Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz”, iar alin. (3) statuează că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

În speță, cererea a fost introdusă și împotriva Tribunalului București, instanță căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii, fiind atrasă incidența art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Articolul 127 C. proc. civ. este o normă specială de competență care se aplică atunci când reclamantul este o persoană care își desfășoară activitatea în justiție, ca judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier și care impune, atunci când acțiunea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, să sesizeze una din instanțele judecătorești de același grad, aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Rațiunea acestui text de lege se regăsește în imperativul asigurării aparenței de imparțialitate a instanței.

Dispozițiile alin. (1) al art. 127 C. proc. civ. sunt, așadar, norme de ordine publică în ceea ce privește necompetența instanțelor din raza teritorială a curții de apel unde se află și instanța la care funcționează judecătorul care are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia. Așa fiind, acesta este obligat să sesizeze una dintre instanțele arătate în text.

Altfel spus, prevederile legale evocate instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul care are calitatea de reclamant, precum și o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanței.

Având în vedere că Tribunalul Dolj este instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată Curții de Apel București, este competent teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.