Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
155 views
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin, în considerarea argumentelor ce succed:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca reclamantul A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună numirea sa în calitate curator special intimatei B., până la soluţionarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca ce are ca obiect instituire tutelă specială faţă de aceeaşi intimată.
Faţă de obiectul acţiunii, în raport de care se stabileşte competenţa instanţei, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 936 C. proc. civ., conform cărora „cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul”.
În speţă, instanţele aflate în conflict au apreciat în mod concordant că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei „domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite” în cauza dedusă judecăţii, cu privire la o persoană care nu se poate îngriji singură de interesele sale, aflată internată pe o durată nedeterminată într-un centru de îngrijire şi furnizare de servicii sociale.
Înalta Curte observă că art. 91 din C. civ. prevede modalităţile în care se face dovada domiciliului şi a reşedinţei. Astfel, primul alineat – dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate – stabileşte regula conform căreia dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, în timp ce alineatul al treilea – dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune – instituie excepţia, prevederile acestuia avându-şi fundamentul în împrejurarea că menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul şi reşedinţa persoanei nu au caracter constitutiv în ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de evidenţă a persoanei respective. Ca urmare, domiciliul sau reşedinţa vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă, chiar şi atunci când prin aceasta se combat menţiunile corespunzătoare făcute în actul de identitate.
Totodată, art. 87 C. civ. prevede că „domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”.
Din interpretarea dispoziţiilor legale sus-menţionate rezultă că în accepţiunea C. civ., prin noţiunea „domiciliu” trebuie să se înţeleagă locuinţa unde se găseşte în fapt în mod statornic persoana ocrotită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare.
Prin raportare la scopul pentru care legiuitorul a stabilit competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluţionarea cererii având ca obiect instituirea tutelei speciale, anume de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă, precum şi la semnificaţia noţiunii „domiciliu” dată de normele C. civ., rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenţei teritoriale este reprezentat de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite.
Conform aspectelor factuale relevate de reclamant prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 22 martie 2024 şi confirmate de înscrisurile existente la dosar (contractul pentru acordarea de servicii sociale nr. 38/18.12.2023 – dosarul Judecătoriei Cluj-Napoca) intimata este internată din 18.12.2023 (art. 4 din contract), pentru o perioadă nedeterminată în C. S.R.L., cu sediul în comuna Gilău, Judeţul Cluj, iar conform documentelor medicale aceasta suferă de mai multe afecţiuni.
În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, având în vedere că pârâta se află pentru o perioadă nedeterminată în centrul de îngrijire, nefiind beneficiara unei internări obişnuite, ci a uneia impuse de deficienţele cauzate de boala de care aceasta suferă.
Pentru argumentele prezentate, având în vedere faptul că C. S.R.L este situat în comuna Gilău, din circumscripţia Judecătoriei Huedin, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin.
Sursa informației: www.scj.ro.
