Stabilirea competenței instanței în materia ocrotirii persoanei fizice. Interpretarea noțiunii de domiciliu

• NCC: art. 164
• NCC: art. 87
• NCC: art. 89
• NCPC: art. 114 alin. (1)
• NCPC: art. 133 pct. 2
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 936

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, la data de 25.05.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat instanței instituirea măsurii consilierii judiciare față de intimatul A. și numirea, în calitate de tutore, a doamnei B..

Prin notele scrise depuse la data de 20.06.2023, petentul a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, arătând că, la data de 12.06.2023, intimatul s-a mutat din Cluj-Napoca în Brașov.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 88 din 17 ianuarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele argumente:

Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea petentului A. de instituire a tutelei în ce-l privește pe tatăl său, A., cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 164 și urm. C. civ., tutorele indicat fiind soția intimatului, B..

Potrivit alin. (1) al art. 164 C. civ., indicat ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, „Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane”.

În ce privește competența de soluționare a unei astfel de acțiuni, dispozițiile art. 936 C. proc. civ. statuează că „Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul”.

Aceste dispoziții se coroborează cu cele ale art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora „dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită”.

Totodată, art. 87 C. civ. prevede că „Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală”, iar, conform art. 89 din același cod, „(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale; (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală; (3) Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt”.

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale enunțate rezultă că noțiunea domiciliu la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, urmărind asigurarea respectării dreptului la apărare și facilitarea administrării probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Prin urmare, noțiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința înscrisă în actul de identitate, ci adresa unde partea locuiește efectiv.

Astfel, chiar dacă în cartea de identitate a intimatului este înscris un domiciliu aflat în raza teritorială a Judecătoriei Brașov, în fapt, așa cum s-a arătat prin cererea de chemare în judecată, dar cum rezultă și din adresele emise către intimat de diverse autorități, biletul de ieșire din spital, adresa DEPABD rezultă că la data introducerii acțiunii (25.05.2023), acesta locuia efectiv în sat Chinteni, comuna Chinteni, Strada x nr. 11, județul Cluj, fiind fără relevanță, din perspectiva stabilirii competenței, adresa din actul de identitate.

Împrejurarea că ulterior învestirii instanței, intimatul locuiește la o altă adresă nu este de natură a conduce la o schimbare de competență, întrucât ar însemna că ori de câte ori partea își schimbă locuința, în mod corespunzător să se schimbe și competența instanței, ceea ce nu poate fi primit.

Nu în ultimul rând este de observat că adresa indicată în cererea introductivă de instanță este cea la care locuiește fiul intimatului, adică titularul prezentei acțiuni, adresă la care, din motive obiective, intimatul a locuit o bună perioadă de timp. Totodată, în ședința publică din 01.11.2023, intimatul a arătat că a locuit în comuna Chinteni vreme de 14 ani, până în iunie 2023, rezultând că la momentul prezentului demers judiciar locuința în fapt a acestuia era în raza teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, învestirea acestei instanțe realizându-se conform legii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Sursa informației: www.scj.ro.