Spațiul Schengen. Analiză asupra modului de implementare în România

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

Demersurile pe care statul român le-a efectuat pentru integrarea sa în spațiul liberei circulații cunosc o lungă călătorie. Parcursul anevoios, strecurat cu obstacole, au îngreunat accesul României la deschiderea frontierelor. Coordonata temporală ne plasează într-o capsulă de timp, pe parcursul căreia, din 2011 și până în 2024, statusul României în procedura de admitere nu a înregistrat o rezoluție notabilă, un rezultat favorabil. Cu toată că, încă de la efectuarea controalelor din 2011, Comisia a confirmat îndeplinirea cerințelor pentru ca România să poată accede la Schengen, grija occidentalilor, orientată spre intrările ilegale, de transportul de substanțe psihoactive și tutun, au conchis în faptul că, granițele României nu sunt capabile să întrevadă pericole, astfel încât să asigure siguranța transfrontalieră. Exemplele oferite nu erau lipsite de suport practic, în ciuda oficialilor de a asigura standardul ridicat de protecție a granițelor naționale. Ca în orice schimb de idei, intervenit între două națiuni, discriminarea etnică a constituit, și în acest caz, un factor determinant. Poziția internațională a României, surclasată, a făcut ca, dialogul pe care aceasta îl poartă cu partenerii internaționali să fie unul de subordonare ierarhică. Toate aceste argumente au fost suficiente pentru a slăbi încrederea partenerilor oficiali în a vota afirmativ pentru integrarea României în Schengen. Un exemplu concret îl constituie abuzul pe care Austria l-a manifestat, în repetate rânduri, pentru intrarea României și Bulgariei în Schengen, uzitând de veto-ul pe care îl are la dispoziție. Conjunctura economico-politică pe care se sprijină Austria (și nu doar aceasta), exprimată vizibil prin opoziția disonantă, îi asigură o poziție avantajoasă pentru negocierile soldate în favoare sa. Desigur că, suportul argumentelor a fost hiperbolizat sau nu, în funcție de fiecare caz particular, de perspectiva și unghiul din care fiecare stat abordează problematica.

Pentru expunerea argumentelor logico-juridice, este nevoie de o imagine de ansamblu asupra condițiilor pe care un stat este constrâns să le îndeplinească pentru a fi primit în Schengen. Astfel, într-un mod comprehensiv, enumerăm criteriile de admisibilitate: să își arate disponibilitatea în ceea ce privește dialogul cooperativ cu autoritățile din alte state Schengen, să îndeplinească și să aplice ferm acquis-ul Schengen, manifestând responsabilitate pe planul extern în privința controlului granițelor, iar în final, să uziteze de Sistemul de Informații Schengen pentru îndeplinirea obiectivelor.

Măsuri, direcții, beneficii ale unui stat membru Schengen. Analiză asupra României

Climatul sigur pe care România a încercat să-l insufle omologilor săi a condus, într-un final, la oficializarea statului de țară membră a României în spațiul Schengen. Idealul, în prezent obiectivat, surprinde o serie de avantaje pe care deschiderea transfrontalieră le implementează. Drept urmare, consemnăm, odată cu integrarea României în spațiul deschis liberei circulații, o utilizare avansată a sistemelor de urmărire care permit comunicarea eficientă a organelor de poliție în supravegherea transfrontalieră, dialogul operațional reciproc, precum și schimbul direct de informații. Se asigură, prin urmare, o simplificare a procedurii Dublin, returnarea facilă a persoanele reținute ilegal pe teritoriul național, un schimb reciproc între deținuți, mult mai operațional decât cel funcțional anterior. Pe lângă plusurile aduse în materie de cooperare judiciară, oportunitățile se adaugă și sectorului economic, a activităților comerciale și al serviciilor care profită din plin de avantajele ocazionate de deplasarea nerestricționată a mărfurilor și/sau a persoanelor. Reducerea timpului și simplificarea  procedurilor conduce în mod semnificativ la un aport adus economiei, fapt relevat prin complexitatea pe care o însumează libertatea de circulație. În funcție de contextul particular, el poate fi vizibil, uneori chiar strident în fiecare sector economico-social, cu implicații diverse, de la familie la afaceri. În acest fel, libertatea de mișcare, un drept al persoanei, expus cât se poate de transparent, primește susținerea legislativă și posibilitatea de a fi uzitat prin spațiul Schengen. În modul acesta se permite deplasarea liberă pentru studiu, prestarea de servicii, activități profesionale și altele asemenea, fără alte formalități care trebuie îndeplinite la frontiere.

În consens cu cele expuse, adaptarea permanentă la noile evenimente dinamice de pe plan internațional au determinat noi viziuni. Noile măsuri se transpun ca direcții normative, care sunt proiectate în suport material , mai precis în Codul frontierelor Schengen, asigurându-se, în același timp, un grad sporit de securitate prin Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), alături de Sistemul de informații Schengen (SIS). Dimensiunea creată în cadrul frontierelor Schengen redă un spațiu sigur pentru continentul european.