Sorin Grindeanu, ales președinte al Camerei Deputaților

România are un nou guvern. La finalul ceremoniei de depunere a jurământului de învestitură în funcție a membrilor Guvernului României, președintele României, Nicușor Dan s-a declara „foarte optimist”.

„Începem azi un nou capitol (…) Noi toți, ca societate, trebuie să ne uităm în viitor, invit partidele din majoritate să acționeze ca atare. (…) Sunt foarte fericit că partidele și-a asumat corecțiile (financiare n.r.) pe care România trebuie să le facă, sunt foarte optimist. (…) Dincolo de economie trebuie să reformăm statul (…) și trebui să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile statului român (…) e un drum lung”, a declarat președintele Nicușor Dan, scrie România liberă.

Premierul Ilie Bolojan a avut şi el o scurtă declarație la finalul ceremoniei de depunere a jurământului miniștrilor noului Guvern.

„Se încheie o perioadă de instabilitate și interimate la conducerea principalelor instituții din România (…) Vom face tot ceea ce este posibil ca să recâștigăm încrederea românilor. Dumnezeu să-i aibă în pază pe toți românii oriunde s-ar afla”, a declarat premierul Ilie Bolojan, mai arată România liberă.

Președintele României, Nicușor Dan, participă în perioada 24–25 iunie 2025 la Summitul NATO organizat la Haga, în Regatul Țărilor de Jos.

„Este prima participare a lui Nicușor Dan la o reuniune a liderilor Alianței Nord-Atlantice, într-un context internațional marcat de tensiuni de securitate și discuții strategice privind consolidarea apărării colective. Summitul are o durată și o agendă restrânse comparativ cu reuniunea aniversară de anul trecut de la Washington, concentrându-se pe creșterea investițiilor în apărare și consolidarea posturii NATO în fața amenințărilor actuale. În marja summitului, președintele Nicușor Dan are programate discuții bilaterale cu lideri internaționali, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan și președintele Cehiei. De asemenea, șeful statului va avea o întâlnire cu o delegație a Congresului american, condusă de senatorii Jeanne Shaheen, Thom Tillis și Chris Coons. Agenda include și întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Țărilor de Jos, Dick Schoof, precum și cu miniștri din zona Balcanilor”, relatează România liberă.

Presa mai scrie că a fost schimbată conducerea Camerei Deputaţilor.

„Sorin Grindeanu este noul șef al Camerei Deputaților. Plenul Camerei l-a validat pentru această funcție cu 201 voturi «pentru» și 20 «împotrivă». Contracandidatul său, Ionel Goideanu, propus de S.O.S. România, a avut 20 de voturi «pentru» și 201 «împotrivă»”, relatează Gândul.

„De asemenea, deputații l-au ales pe Csaba Asztalos pentru un post de judecător al Curții Constituționale a României. Acesta a obținut 195 de voturi”, mai scrie Gândul.

Dragoș Pîslaru, proaspăt numit ministru în Guvernul condus de Ilie Bolojan, anunță că a fost amenințat cu moartea la scurt timp după oficializarea mandatului.

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat într-o postare publicată pe Facebook în noaptea de luni spre marți că a primit o amenințare cu moartea de la o persoană necunoscută, la scurt timp după ce a fost desemnat oficial în funcție în Guvernul Ilie Bolojan.

Ministrul susține că, pe lângă mesajele de susținere, a primit și un mesaj de amenințare cu moartea, precum și o serie de atacuri mediatice.

„De data aceasta nu o să le mai las să curgă, pentru că este deja destul. Au trecut ani de zile în care același voci m-au tocat cu insinuări și șpârle nefondate. Am fost slab că nu am reacționat de la început pentru a pune la punct asemenea idei. Am zis că îmi văd de treabă și că dispar, fiind complet nefondate. Îmi cer iertare pentru asta, trebuia să reacționez de atunci mai vehement. Nu se mai poate așa. Am sesizat autoritățile referitor la mesajul de amenințare și voi da în judecată Realitatea”, mai scrie noul ministru al Fondurilor Europene, mai scrie Gândul.

România ar putea cumpăra rachete din Franţa.

„Prima măsură de la Apărare din Programul de Guvernare al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR dă nota noii direcții pe care o ia Armata. Va începe cumpărarea de rachete franceze de apărarea aeriană, care pot fi integrate și pe navă, Mistral 3. Nu știm câte, nu știm încă la ce bani, dar știm că se începe imediat acest program de achiziții, parte a noului program care va duce bugetul MApN la până de 5% din PIB anual, la care s-a angajat noul președinte, Nicușor Dan. Mai mult, este neobișnuită menționarea directă a unui producător, în condițiile în care, în mod normal, ar trebui să se organizeze licitații internaționale la achiziționarea a astfel de echipamente”, relatează Cotidianul.

„Rachetele Mistral au fost propuse spre achiziționare României încă de anul trecut, ca parte din planul de sute de miliarde de euro al UE de întărire a capacităților militare a statelor membre. Nu doar României au fost propuse, ci și altor state precum Franţa (producătoarea acestora), Belgia, Cipru, Estonia, Spania, Ungaria, Slovenia şi Danemarca”, mai scrie Cotidianul.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți Ungaria, care, în pofida unor decizii de justiție prealabile, continuă să pună în aplicare proceduri de expulzări colective de migrant”, informează AFP, citată de Cotidianul.

„Trei tineri solicitanți, doi afgani și un sirian, au sesizat CEDO după ce fuseseră expulzați din Ungaria în 2021 și 2022. Unul dintre ei era un student al cărui permis de ședere expirase. Ceilalți doi intraseră clandestin în țară și fuseseră victimele unui grav accident auto. Cel mai tânăr dintre ei, în vârstă de 16 ani la acea dată, stătuse internat două luni la spital, unde îi fuseseră scoase splina și un rinichi. Al doilea stătuse șase zile în comă. În pofida stării lor de sănătate fragile, la câteva ore după externarea din spital ei au fost conduși la frontieră. Ceilalți doi au fost conduși de aceeași manieră la gardul de la frontieră și au fost constrânși să intre pe jos în Serbia”, relatează Cotidianul.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„CEDO arată că aplicarea mecanismului de expulzare din oficiu a făcut-o să conchidă o încălcare (a Convenției europene a drepturilor omului) într-un anumit număr de dosare deschise contra Ungariei și că acest mecanism a fost estimat ca fiind contrar dreptului Uniunii Europene de către Curtea de Justiție a UE (CJUE). În pofida acestui lucru, statul pârât a menținut acest mecanism în vigoare și autoritățile l-au aplicat pentru a-i expulza pe reclamanții în speță”, subliniază CEDO, scrie Cotidianul.

Seară liniştită!