153 views
Criza ucraineană ţine, în continuare, prima pagină a presei internaţionale. SUA face apel la China să intervină în favoarea păcii la graniţele Europei.
„SUA fac apel la China, care tocmai a susţinut public «preocupările rezonabile» ale Moscovei, să-şi folosească «influenţa» asupra Rusiei pentru a o descuraja să atace Ucraina”, a declarat, joi, numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, relatează AFP, citată de Digi 24.
„Facem apel la Beijing să-şi folosească influenţa asupra Moscovei pentru a-i împinge către diplomaţie, pentru că dacă există un conflict în Ucraina, nici pentru China nu este bine.(…) Ar avea un impact semnificativ asupra economiei mondiale şi asupra sectorului energetic”, a arătat Victoria Nuland, scrie Digi 24.
„Statele Unite au apreciat, de asemenea, că controversatul gazoduct Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania nu va fi activat dacă Moscova va invada Ucraina. Ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, a discutat la telefon cu secretarul de stat american, Antony Blinken, iar Beijingul a spus că vrea ca toate părțile să rămână calme și «să se abțină de la a face lucruri care agită tensiunile și exagerează criza»”, mai arată Digi 24.
Zilele trecute prezentam poziţia preşedintelui Croaţiei, Zoran Milanovic, în cazul unui conflict armat în Ucraina. Acesta declara că ţara sa își va retrage toate trupele din forțele NATO aflate în Europa de Est în cazul unui conflict între Rusia și Ucraina. Cotidianul prezintă care este poziţia Ungariei în conflictul ucrainean.
„«Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei», a declarat miercuri ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, care a insistat că «ţara sa susţine o relaţie de respect reciproc cu Moscova»”, scrie Cotidianul.
„Dacă ucrainenii nu renunţă la aceste politici, posibilităţile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate. (…) ”, a arătat şeful diplomaţiei ungare, într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet, notează Cotidianul.
„«Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică», iar aceasta este inacceptabil”, a mai spus ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, scrie Cotidianul.
„La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO, desfăşurată la începutul lunii, el calificase, de asemenea, «inacceptabil» faptul că guvernul de la Kiev foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia”, mai notează Cotidianul.
După o lungă perioadă de instabilitate politică în 2021 şi după liberalizarea necontrolată a pieţei energiei, care a fost urmată de creşterea alarmantă a preţurilor la produse şi servicii, politicienii culeg roadele propriilor greşeli. Un sondaj recent realizat de INSCOP Research evidenţiază o creştere semnificativă a intenţiilor de vot ale românilor pentru Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), depășind semnificativ PNL, care a guvernat în ultimii ani.
„Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, principalul partid care ar primi voturile românilor ar fi Partidul Social-Democrat (34,3%), urmat de Alianţa pentru Unirea Românilor (20,6%). AUR a depăşit astfel Partidul Naţional Liberal, care ocupă locul al treilea în preferinţe (16,6%). Uniunea Salvaţi România (USR) se află pe locul al patrulea (12,5%), urmat de UDMR cu puţin peste 4%. Şi partidul lui Ludovic Orban, Forţa Dreptei, este luat în calcul de alegători, fiind ales de 1,7% dintre respondenţi. La fel şi partidul lui Liviu Dragnea, Alianţa pentru Patrie (APP), care înregistrează 1% din voturi”, se arată în sondajul de opinie realizat de INSCOP Research, notează Adevărul.
Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 11-18 ianuarie 2022, prin metodă CATI (interviuri telefonice) pe un eşantion reprezentativ de 1.162 de persoane.
Renegocierea PNRR este o altă temă din presa acestei zile.
După cum ştim, ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat recent că menţinerea unui procent de 9,4 din PIB pentru bugetul de pensii, aşa cum România a negociat în PNRR, i-ar menţine în „săracie” pe pensionarii români. Budăi a anunţat că PSD vrea renegocierea de către Guvern a procentului din PIB pe care România să îl aloce bugetului de pensii. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, joi, că nu este de acord cu renegocierea PNRR.
„Am spus partenerilor internaţionali atunci când am negociat PNRR-ul că aceasta este forma finală, iar toată lumea s-a uitat acolo şi au fost de acord cu toţii. Am semnat o formă finală a PNRR şi am spus că nu vom reveni asupra lui. Şi atunci când am făcut această coaliţie, am intrat în coaliţie și am stabilit că nu vom reveni asupra PNRR, pentru că asta înseamnă să reiei toată procedura de negociere a PNRR, asta înseamnă că aruncăm la coş 30 de miliarde de euro”, a spus liderul PNL, Florin Cîţu, notează News.ro.
„Nu voi permite niciodată aşa ceva. PNRR-ul a fost negociat foarte bine, a fost printre cele mai bune rezultate şi aţi văzut şi calificativele pe care le-a primit acest PNRR. Nu, PNL rămâne concentrat pe reforme mari, reforme care să împingă România în viitor, nu pe dispute foate mici, pe teme mici, declaraţii belicoase în spaţiul public”, a mai afirmat Florin Cîţu, scrie News.ro.
Primele antivirale pentru tratarea COVID-19 vor ajunge luni, 31 ianuarie, şi în România. Anunţul a fost făcut de ministrul Rafila.
„Altă veste importantă este că luni va sosi în România o cantitate de 50.000 de cutii de medicament inovativ antiviral Molnupiravir. Am reuşit să facem acest lucru”, a declarat Alexandru Rafila, scrie Libertatea.
„Ministrul a precizat că medicamentul, ce va fi administrat «pacienților cu risc crescut, simptomatici», va avea un impact favorabil în următoarele zece zile pentru scăderea presiunii pe secţiile de Terapie Intensivă. Molnupiravir este un medicament aprobat de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente, la finalul anului 2021, pentru utilizare de urgență în tratamentul pacienților adulți infectați cu SARS-CoV-2. Într-un studiu clinic realizat pe indivizi cu risc ridicat la debutul bolii s-a dovedit că pastila celor de la Merck reduce spitalizările și decesele cu aproximativ 30%. Comprimatul se va administra de două ori pe zi pacienților vulnerabili diagnosticați recent cu boala, timp de cinci zile”, mai notează Libertatea.
Seară frumoasă!
