Soluţionarea procesului fără a intra în judecata fondului ori judecată făcută în lipsa părţii care nu a fost legal citată. Admiterea recursului și trimiterea cauzei spre o nouă judecată (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1026/2019

NCPC: art. 480 alin. (3), art. 496 alin. (1)

Conform dispozițiilor art. 480 alin. (3) din C. proc. civ.:

„În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului”.

Așadar, în cazul în care curtea de apel constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, va anula hotărârea atacată și va judeca evocând fondul.

În acest caz, legiuitorul a optat pentru derogarea de la principiul dublului grad de jurisdicție, urmărind celeritatea judecății cauzei, fiind evitată tergiversarea procesului, din motive imputabile primei instanțe.

Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, atunci când părțile solicită în mod expres luarea acestei măsuri.

Solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare poate fi formulată de apelant doar prin cererea de apel sau de intimat numai prin întâmpinare, astfel cum s-a reținut și în Decizia nr. 23/2017 din 06 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Totodată, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 26/2016 din 20 ianuarie 2016, publicată în M. Of. nr. 125 din 17 februarie 2016, a statuat că prin dispozițiile art. 480 alin. (3) din C. proc. civ., legiuitorul nu a înlăturat principiul dublului grad de jurisdicție, ci a lăsat la aprecierea părților din proces beneficiul acestuia, ca expresie a principiului disponibilității, potrivit căruia obiectul și limitele acestuia sunt stabilite prin cererile și apărările părților. Mai mult decât atât, partea care manifestă un interes poate solicita trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, beneficiind astfel de dublul grad de jurisdicție.

Înalta Curte constată că nici D. S.A., în calitate de apelantă, nici intimații prin întâmpinare nu au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Totodată, conform dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Acest motiv de casare cuprinde, cu excepția regulilor reglementate de alte motive de casare, încălcarea oricăror reguli de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea, indiferent după cum aceasta este condiționată sau nu de existența unei vătămări, motiv pentru care nu poate fi reținut argumentul intimaților în sensul că trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe nu este de natură să o prejudicieze pe recurentă.

În consecință, în raport de rațiunile înfățișate, Înalta Curte, cu aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de declarat de recurenta-pârâtă D. S.A. împotriva Deciziei nr. 31 din 22 ianuarie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, va casa decizia recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe spre o nouă judecată.

Sursa informației: www.scj.ro.