Solicitarea renunţării la cetăţenia română şi transferul într-un penitenciar străin. Existenţa unui conflict negativ de competenţă între judecătorii de supraveghere a privării de libertate (NCPP, L. nr. 254/2013)

2 aug. 2021
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 188
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 141/2021

NCPP: art. 40 alin. (4), art. 51 alin. (1), art. 275 alin. (3) și (6); L. nr. 254/2013: art. 56

Înalta Curte, analizând sesizarea privind existența conflictului negativ de competență, ce formează obiectul prezentului dosar, constată că aceasta se impune a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.

Alin. (2) al aceluiași articol prevede că instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Conform art. 51 alin. (3) C. proc. pen., sesizarea instanței ierarhic superioare comune se poate face și de procuror sau de părți.

Analiza dispozițiilor legale enunțate relevă faptul că există conflict de competență în situația în care două sau mai multe instanțe, sesizate simultan sau succesiv cu aceeași cauză, se declară competente să judece cauza (conflict pozitiv de competență) sau își declină succesiv una alteia competența de judecare a cauzei (conflict negativ de competență).

Aceeași situație există și atunci când două sau mai multe organe de urmărire penală se declară competente sau își declină succesiv unul altuia competența efectuării urmăririi penale cu privire la aceeași cauză penală.

Prin urmare, referirea la „instanțe” din cuprinsul art. 51 C. proc. pen. privește numai instanțele judecătorești prevăzute de lege, conflictul de competență putând interveni doar între organe ce desfășoară aceeași activitate procesuală (de judecată sau de urmărire penală, după caz).

Pe de altă parte, se reține că prevederile art. 51 alin. (1) C. proc. pen. fac referire, în cazul conflictului negativ de competență, la declinări reciproce de competență între instanțe.

În speța de față, se constată că cererea formulată de persoana condamnată A., prin care solicita renunțarea la cetățenia română și transferul într-un penitenciar din Ungaria, țară în care locuiește familia sa, pentru continuarea executării pedepsei privative de libertate, cerere înaintată Președintelui României la data de 26 noiembrie 2020, a fost redirecționată de către Administrația Prezidențială Ministerului Justiției, care, la rândul său, prin adresa nr. x/2020 din data de 5 ianuarie 2021, a înaintat-o judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Miercurea-Ciuc, pentru a dispune prin încheiere cu privire la situația persoanei condamnate.

Prin Încheierea nr. 27 din 29 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Miercurea-Ciuc și-a declinat competența de soluționare a cauzei către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Codlea, reținând că persoana condamnată a fost mutată în acest din urmă penitenciar la data de 19 ianuarie 2021.

La data de 10 februarie 2021, prin adresa nr. x/2021, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Codlea, fără a-și declina competența, a înaintat cererea petentului A., spre competentă soluționare, judecătorului de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul Deva, constatând că, la data de 8 februarie 2021, acesta fusese transferat la Penitenciarul Deva.

Ulterior, prin Încheierea nr. 52 din 22 februarie 2021 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Deva, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a fost declinată competența de soluționare a cererii formulate de petentul deținut A., în favoarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Miercurea-Ciuc și, apreciindu-se că a intervenit un conflict negativ de competență între judecătorii de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul Deva și din Penitenciarul Miercurea-Ciuc, în temeiul art. 51 alin. (1) raportat la art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a fost sesizată instanța supremă în vederea soluționării acestuia.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Raportat la situația expusă, Înalta Curte constată că, în speță, nu a intervenit un conflict negativ de competență, în condițiile în care, pe de o parte, titularul sesizării instanței supreme este un judecător de supraveghere a privării de libertate (cel din cadrul Penitenciarului Deva), care, conform dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 254/2013, exercită atribuții administrative și administrativ jurisdicționale, în cadrul procedurilor speciale prevăzute de această lege, iar pe de altă parte, nu au avut loc declinări reciproce de competență, întrucât judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Miercurea-Ciuc și-a declinat competența de soluționare a cererii petentului în favoarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Codlea, care, fără să-și decline competența, prin adresă, a trimis cererea judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Deva, acesta declinându-și competența în favoarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Miercurea-Ciuc.

În atare condiții, nu se poate reține existența unui conflict negativ de competență, în sensul reglementat de dispozițiile art. 51 alin. (1) C. proc. pen., aplicarea prin analogie nefiind permisă, existând dispoziții legale în baza cărora poate fi stabilită în cauză competența de soluționare a cererii formulate de persoana condamnată, respectiv prevederile art. 56 din Legea nr. 254/2013, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 14/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, decizie prin care s-a statuat că:

„în interpretarea dispozițiilor art. 56 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul penitenciarului a cărui administrație a dispus măsuri pretins a fi îngrădit exercitarea drepturilor persoanei condamnate este competent să soluționeze pe fond plângerea formulată, chiar dacă ulterior aceasta a fost transferată definitiv sau temporar”.

Pentru considerentele expuse în cele ce preced, Înalta Curte va respinge sesizarea formulată de judecătorul delegat cu supravegherea privării de libertate din cadrul Penitenciarului Deva, privind existența unui conflict negativ de competență între judecătorii de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul Deva și Penitenciarul Miercurea-Ciuc, în legătură cu soluționarea cererii formulate de petentul A.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Solicitarea renunțării la cetățenia română și transferul într-un penitenciar străin. Existența unui conflict negativ de competență între judecătorii de supraveghere a privării de libertate (NCPP, L. nr. 254/2013) was last modified: august 1st, 2021 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter