Solicitarea recunoaşterii şi plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de maxim 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl deţin reclamanții în exercitarea funcţiei cu acces la informaţii clasificate

• C. muncii: art. 269 alin. (2)
• NCPC: art. 127 alin. (1)
• NCPC: art. 135 alin. (1)
• NCPC: art. 95 pct. 1

Prin cererea înregistrată la 3 martie 2021 pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, sub nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E. și F., procurori în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava în contradictoriu cu pârâții Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în contradictoriu cu expert parte Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de maxim 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl dețin în exercitarea funcției cu acces la informații clasificate, în condițiile legii și plata diferențelor dintre drepturile salariale pe care le ar fi încasat de la data intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și până la recunoașterea drepturilor de către pârât sau apariția unei modificări legislative, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespondentă, calculată de la data exigibilității sumelor până la data plății efective a drepturilor.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 200 din 1 februarie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Neamț și Tribunalul Suceava, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată formulată privește un conflict de muncă, prin care reclamanții, în calitate de procurori, angajați ai Serviciului Teritorial Suceava din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au solicitat recunoașterea unor drepturi salariale și plata drepturilor restante.

Potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă „se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul” iar conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

Din dispozițiile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 95 pct. 1 C. proc. civ., rezultă că, pentru situația în care salariatul are calitatea de reclamant, competența teritorială de soluționare a cauzei aparține tribunalelor de la locul de muncă sau domiciliul reclamantului.

Având în vedere calitatea de procurori a reclamanților, se vor aplica normele de competență speciale prevăzute la art. 127 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora „dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea” și alin. (3) „dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor”.

Cum art. 127 alin. (1) C. proc. civ. este aplicabil și procurorilor, conform alin. (3) al aceluiași articol, rezultă că funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava a reclamanților atrage incidența acestui text de lege.

Întrucât Curtea de Apel Bacău, în circumscripția căreia se află Tribunalul Neamț, instanță la care a fost înregistrată acțiunea introductivă, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Suceava, în circumscripția căreia își desfășoară activitatea reclamanții, rezultă că Tribunalul Neamț era competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3), raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț.

Sursa informației: www.scj.ro.