Solicitarea prelungirii termenului de predare. Contestație respinsă ca nefondată (NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 722/2020

L. nr. 302/2004: art. 104 alin. (9), art. 113 alin. (2); NCPP: art. 211-222, art. 275 alin. (2), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Potrivit art. 23 alin. (4) din Decizia Cadru nr. 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, în mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate, executarea mandatului european de arestare urmând a avea loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se prin încheiere motivată, precum și cele ale alin. (10) al aceluiași articol, care prevăd că, în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului, pe o perioadă inițială de maxim 30 de zile și că durata totală a acesteia, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

Rezultă, așadar, din interpretarea prevederilor legale anterior menționate că, în situația în care, ulterior admiterii cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, prilej cu care s-a dispus și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, nu se poate proceda la predarea persoanei solicitate, din motive obiective, independente de voința autorităților implicate, măsura preventivă dispusă trebuie verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, fără ca durata totală a acesteia, până la predarea efectivă să poată depăși 180 de zile.

Verificând, în acest context, actele dosarului, se constată, că prin sentința penală nr. 156/F/02.10.2020 a Curții de Apel Galați s-a admis cererea autorităților judiciare italiene și s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., la data de 08.06.2020 de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Tempio Pausania, în dosarul de referință nr. R.G. 23/2010-RGNR 1168/2008-SIEP 34/2018 și predarea acesteia către autoritățile judiciare italiene.

În temeiul art. 12 din Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene și art. 104 alin. (6) și (10) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată a doua oară, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 03.10.2020 până la data de 01.11.2020, inclusiv, și predarea acesteia către autoritățile judiciare italiene.

S-a emis mandatul de arestare provizorie nr. 52/E din 02.10.2020.

Prin adresa nr. x din data de 14.10.2020, Biroul Național SIRENE a comunicat instanței Curții de Apel Galați faptul că, din motive administrative, din cauza măsurilor de siguranță impuse în contextul evoluției epidemiei de COVID-19, nu s-a reușit predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare italiene, solicitându-se prelungirea termenului de predare până la data de 06.11.2020, dată la care se încearcă organizarea unui zbor special, pentru preluarea, de către autoritățile judiciare italiene, a mai multor persoane din România.

Raportat la aceste aspecte, Înalta Curte reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 113 alin. (2) și art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 și a prelungit măsura arestării față de persoana solicitată A. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 02 noiembrie 2020, imposibilitatea predării acesteia fiind determinată de motive obiective independente de voința autorităților implicate, în contextul nefavorabil generat de evoluția pandemiei de COVID19.

În plus, având în vedere data luării măsurii arestării față de persoana solicitată, respectiv 02 octombrie 2020, se observă că sunt respectate și dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, până la acest moment măsura preventivă nedepășind durata maximă de 180 de zile.

Evaluând susținerile contestatorului persoană solicitată, Înalta Curte constată caracterul lor neîntemeiat, reținând în acest sens, prioritar, că arestarea persoanei solicitate și, subsecvent, menținerea acestei măsuri în vederea predării sunt obligatorii în situația dată, în care, prin sentință penală definitivă s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei.

Legea specială nu permite luarea unei măsuri alternative în această situație, întrucât predarea persoanei solicitate către autoritățile străine nu se poate face decât în stare de arest. Practic, predarea către autoritatea judiciară emitentă, ca o consecință directă a admiterii solicitării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate și menținerea acestea în custodia statului solicitat, întrucât numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii pot proceda la remiterea ei către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

În acest sens, notează că dispozițiile art. 104 alin. (9)-(11) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, sub aspectul posibilității înlocuirii măsurii arestării cu o altă măsură mai blândă, în condițiile prevăzute de art. 211-222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecății, nu și după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanța s-a pronunțat asupra executării mandatului european de arestare prin sentință, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu și arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menține până la predarea efectivă a persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva încheierii din data de 26 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 8 alin. (1) lit. a. din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.