Solicitarea încetării și interzicerii practicilor de concurenţă neloială din partea pârâţilor, de atragere a piloţilor maritimi salariaţi ai firmei pentru desfăşurarea activităţilor profesionale-salariale sau de altă natură în cadrul firmei și încetarea şi interzicerea practicilor de concurență neloială din partea pârâţilor, de captare-atragere, deturnare a clientelei reclamantei pentru desfăşurarea activităților profesionale-comerciale

12 mai 2023
Vizualizari: 169
  • NCPC: art. 248
  • NCPC: art. 453
  • NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
  • NCPC: art. 488
  • NCPC: art. 489 alin. (2)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2018, din 12.03.2018, la Tribunalul Constanța, secția I civilă, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., a solicitat încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială din partea pârâților de captare sau atragere a piloților maritimi salariați ai firmei pentru desfășurarea activităților profesionale-salariale sau de altă natură în cadrul firmei E. S.R.L. și/sau altor firme unde pârâții persoane fizice sunt salariați; încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială din partea pârâților de captare-atragere, deturnarea clientelei reclamantei pentru desfășurarea activităților profesionale-comerciale sau de altă natură cu firma pârâtă E. S.R.L., F. S.A. și/sau altor firme unde pârâții persoane fizice sunt salariați; încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială din partea pârâților de denigrare a reclamantei și/sau a serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către pârâți de informații care nu corespund realității despre activitatea reclamantei de natură să îi lezeze interesele; obligarea pârâților în raport de măsura cu care au contribuit fiecare la producerea prejudiciului patrimonial cauzat reclamantei din vina și în legătură cu munca lor, în solidar, la repararea integrală a prejudiciului patrimonial cauzat reclamantei A. S.R.L. prin acțiunile de concurență neloială, din deturnarea clientelei reclamantei, prin obligarea la plata sumelor de bani obținute sub orice formă de pârâți din aceste activități, evaluate provizoriu la 1.000.000 RON; obligarea pârâților în raport de măsura cu care au contribuit fiecare la producerea prejudiciului nepatrimonial cauzat reclamantei din vina și in legătura cu munca lor, în solidar, la repararea integrală a prejudiciului nepatrimonial – moral (daune morale), cauzat reclamantei prin acțiunile de concurență neloială, în cuantum de 500.000 RON (evaluare provizorie); obligarea pârâților în solidar, ca după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, să suporte cheltuielile de publicare a dispozitivului prezentei hotărâri judecătorești într-un ziar de largă circulație, pe pagina de internet a Autorității Navale Române, a Administrației Porturilor Maritime Constanța, a Consiliului Concurenței, precum și obligarea pârâților din cererea principală la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 706 din 29 martie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

La termenul din 29 martie 2022, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ. a luat în examinare, cu prioritate, excepția nulității recursului asupra căreia a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. „Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității”, art. 489 alin. (2) din același cod prevăzând că sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate impune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și se arată în ce constau greșelile de judecată, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menționat mai sus.

Din analiza dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Totodată, se observă că neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege este sancționată cu nulitatea cererii de recurs, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac de reformare în care se analizează strict conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

Astfel, în etapa procesuală a recursului nu pot fi examinate critici care vizează aspecte de netemeinicie, întrucât aprecierea și evaluarea situației de fapt și a probelor administrate în cauză, rămân în atribuția exclusivă a instanțelor de fond, ca instanțe devolutive.

Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ. se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității.

Recurenta și-a întemeiat în drept recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 3, pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii.

Recurenta a susținut că hotărârea nu ar fi fost motivată din punct de vedere al legalității competenței, nefiind indicat un text de lege care să confere competență secției specializate în litigii cu profesioniști, în sensul justificării nelegalității soluției instanței de apel, toate argumentele privind necompetența tribunalului.

Raportat la condițiile de invocare a acestui motiv de recurs, Înalta Curte reține că recurenta nu a formulat critici care să poată fi încadrate în acest motiv de nelegalitate, nefăcând decât să reia, în aceeași modalitate, criticile expuse instanței de apel și care au primit o dezlegare din partea acesteia.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În susținerea acestui motiv de recurs, recurenta a arătat că instanța de apel nu a răspuns punctual motivelor cererii sale, ci s-a rezumat la indicarea unor texte de lege privind raporturile dintre profesioniști, pentru ca ulterior să se contrazică reținând că acestea nu s-ar aplica și persoanelor fizice, însă nu a indicat un text legal care să consacre o asemenea derogare.

Prin această critică recurenta nu invocă nemotivarea hotărârii, nici aspecte contradictorii sau străine de natura pricinii, ci își exprimă nemulțumirea față de considerentele reținute de instanța de apel în motivarea hotărârii, critică ce nu se încadrează în ipotezele legale prevăzute de acest motiv de nelegalitate.

De asemenea, deși a invocat motivul de recurs, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținerile recurentei nu fac referire la greșita aplicare a normelor de drept material, nefiind dezvoltate critici privind modul concret în care prin decizia atacată ar fi fost încălcate normele de drept material.

Astfel, deși sunt indicate în cuprinsul cererii de recurs dispoziții de drept material cuprinse în Legea nr. 11/1991, criticile au caracter general și nu se referă la modul concret în care ar fi fost încălcate aceste dispoziții legale prin decizia atacată.

În realitate, prin criticile invocate în susținerea recursului, se tinde fie la o nouă evaluare a situației de fapt, fie la interpretarea probatoriului, chestiuni asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat și care nu mai pot fi analizate în această etapă procesuală a recursului, raportat la specificul acestei căi de atac, care vizează exclusiv motive de nelegalitate și nu de temeinicie ale hotărârii atacate.

În considerarea argumentelor expuse mai sus, Înalta Curte constată că examinarea memoriului de recurs impune concluzia că recurenta nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sancțiunea nulității recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului. O astfel de situație intervine și în cauza de față din moment ce, așa cum s-a arătat, recurenta nu a dezvoltat critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Simpla reluare a situației particulare a litigiului și prezentarea, din nou, a argumentelor expuse în cererea de apel nu răspund exigențelor legale, care impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar acest mod de redactare a recursului nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți învestite cu verificarea legalității hotărârii instanței de fond și nu a hotărârii pronunțate în apel.

Prin reluarea în integralitate a criticilor deja cenzurate de instanța de apel, recurentul tinde să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu toate că legea recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac, iar nu și al treilea grad devolutiv, cum este conceput memoriul de recurs al reclamantului.

Tocmai de aceea, motivele de recurs trebuie să vizeze exclusiv obiectul căii de atac care este constituit de decizia instanței de prim control judiciar și nu doar reiterarea susținerilor de la judecata din instanța de prim control judiciar devolutiv.

Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. și cum în cauză nu pot fi reținute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va constata nulitatea căii extraordinare de atac, în temeiul art. 248 și art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Față de considerentele reținute, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 322/2020 din 8 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Totodată, reținând culpa procesuală, în temeiul art. 453 C. proc. civ. va fi obligată recurenta să plătească intimatului-pârât D. suma de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Solicitarea încetării și interzicerii practicilor de concurență neloială din partea pârâților, de atragere a piloților maritimi salariați ai firmei pentru desfășurarea activităților profesionale-salariale sau de altă natură în cadrul firmei și încetarea și interzicerea practicilor de concurență neloială din partea pârâților, de captare-atragere, deturnare a clientelei reclamantei pentru desfășurarea activităților profesionale-comerciale was last modified: mai 12th, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.