Solicitarea în vederea obligării pârâtei la plata despăgubirilor băneşti cauzate de popririle înfiinţate asupra drepturilor salariale ale reclamantului şi la plata cheltuielilor de judecată. Respingerea cererii intimatei-pârâte privind obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată

17 iun. 2024
Vizualizari: 94
  • C. muncii: art. 269 alin. (1)
  • Constituţia României: art. 129
  • NCPC: art. 248 alin. (1)
  • NCPC: art. 452
  • NCPC: art. 457 alin. (1)
  • NCPC: art. 483 alin. (2) teza I
  • NCPC: art. 494
  • NCPC: art. 496 alin. (1)
  • NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 4

Prin cererea înregistrată la 18 octombrie 2019 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I Civilă, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. S.A. la plata despăgubirilor bănești în cuantum de 1731,4 RON, cauzate de popririle înființate asupra drepturilor salariale ale reclamantului și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat prevederile art. 2691 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii și art. 2103 din Legea dialogului social nr. 62/2011.

Prin sentința civilă nr. 22 din 9 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1485 din 15 iunie 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte, în sedința publică din 15 iunie 2021, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității prezentei căi extraordinare de atac, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele următoare:

Cauza are ca obiect recursul împotriva deciziei nr. 1040 din 13 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I Civilă, prin care a fost respins apelul reclamantului ca nefondat într-o actiune privind „drepturi bănești”.

Potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii „judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii”.

Totodată, potrivit art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată și modificată, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal, iar, potrivit art. 214 din același act normativ, hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.

Art. 216 din Legea nr. 62/2011 prevede că dispozițiile acestui act normativ, referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă, se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) teza I din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cauze având ca obiect conflicte de muncă și de asigurări sociale, iar potrivit art. 483 alin. (2) teza II-a din același cod, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate, rezultă că hotărârea prin care se soluționează în primă instanță un conflict de muncă este supusă numai apelului, fiind exclusă calea extraordinară de atac a recursului împotriva deciziei pronunțate în apel.

Legalitatea căilor de atac semnifică faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, concretizând una din garanțiile procesului echitabil.

Prin urmare, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată, decizia recurată în cauză are caracter definitiv de la pronunțarea sa potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, întrucât aceasta se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., fiind incident principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 din C. proc. civ.

În consecință, pentru considerentele ce preced, conform art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1040 din 13 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, ca inadmisibil.

În ceea ce privește cererea formulată de intimata-pârâtă privind acordarea cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține următoarele:

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Conform art. 452 din C. proc. civ., „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”. Prin raportare la acest text de lege, aplicabil și în recurs potrivit art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că intimata-pârâtă nu a depus la dosarul cauzei dovezi care să ateste efectuarea cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, Înalta Curte va respinge cererea intimatei-pârâte privind obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

Sursa informației: www.scj.ro.

Solicitarea în vederea obligării pârâtei la plata despăgubirilor bănești cauzate de popririle înființate asupra drepturilor salariale ale reclamantului și la plata cheltuielilor de judecată. Respingerea cererii intimatei-pârâte privind obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată was last modified: iunie 17th, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.