Solicitarea excluderii pârâtului din societate. Hotărârea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de excludere (NCPC, L. nr. 31/1990, Constituţia României)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 17/2020

NCPC: art. 98 alin. (1), art. 457, art. 460 alin. (2), art. 488 alin. (1) pct. 8; L. nr. 31/1990: art. 223 alin. (3)^1; Constituția României: art. 129 

Potrivit art. 457 C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a solicitat excluderea asociatului pârât C. din societatea B. S.R.L., iar prin cererea reconvențională, pârâtul C. a solicitat, la rândul său, excluderea reclamantei din S.C. B. S.R.L., precum și obligarea reclamantei la restituirea către societatea B. S.R.L. a beneficiilor ce au rezultat din contractele de închiriere din 2007 la zi și la plata daunelor cauzate, cuantificate la valoarea de 25.000 RON.

Conform art. 98 alin. (1) C. proc. civ., „competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal al cererii”.

Potrivit art. 223 alin. (3)^1 din Legea nr. 31/1990 „hotărârea prin care instanța se pronunță asupra cererii de excludere este supusă numai apelului”.

Prin urmare, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat excluderea pârâtului din societate, iar prin cererea reconvențională, în cadrul primului petit al cererii, pârâtul-reclamant a solicitat excluderea reclamantei din aceeași societate, decizia care formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

În ceea ce privește capătul al doilea din cererea reconvențională, prin care s-a solicitat obligarea reclamantei la restituirea beneficiilor ce au rezultat din contractele de închiriere din 2007 la zi și plata daunelor, prejudiciu cuantificat la valoarea de 25.000 RON, Înalta Curte apreciază că este incident art. 460 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că „dacă prin aceeași hotărâre au fost soluționate și cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală”.

Așadar, se constată că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție reținând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

În raport cu soluția de inadmisibilitate a recursului în raport cu art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte constată, în temeiul art. 248 alin. (2) C. proc. civ., că nu se mai impune examinarea excepției inadmisibilității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, sub aspectul neîncadrării uneia dintre critici în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte va respinge recursul pârâtului, ca inadmisibil.

Sursa informației: www.scj.ro.