Solicitare privind obligarea pârâtului la calculul în integralitate al sporurilor cuvenite aplicate la indemnizaţia brută lunară de încadrare. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

7 iun. 2023
Vizualizari: 321
  • C. muncii: art. 269
  • NCPC: art. 127
  • NCPC: art. 133 pct. 2
  • NCPC: art. 135

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Galați, secția I civilă, la data de 4 ianuarie 2021 sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Iași la calculul în integralitate a sporurilor cuvenite, în procent maxim de 45%, aplicate la indemnizația brută lunară de încadrare calculată prin raportare la VRS 602,225 RON, începând cu data de 1 ianuarie 2018 și, în continuare, pentru viitor până la încetarea stării de discriminare, plata pentru fiecare lună pentru perioadele în care a lucrat la Tribunalul Iași până la recunoașterea efectivă a dreptului. Totodată, a solicitat plata diferenței dintre venitul la care este îndreptățită și venitul efectiv plătit, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective. S-a mai solicitat obligarea pârâtului la emiterea adeverinței tip privind stabilirea/restabilirea bazei de calcul a pensiei de serviciu, bază care să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 605,225 RON, la care se adaugă sporurile cuvenite în procent de 45% potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 începând cu data de 24 decembrie 2019, data eliberării din funcție, precum și obligarea pârâtului la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare și a actualizării cu indicele de inflație pentru perioada 24 decembrie 2019 și până la emiterea adeverinței tip cu stabilirea noii baze de calcul.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 27 din O.U.G. nr. 137/2000, Cap. I, secțiunea a 2-a, art. 6 lit. c) din Legea nr. 153/2017, art. 16 din Constituție, Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 7 lit. b) pct. (i) teza 1, Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1535 alin. (1) C. civ., O.G. nr. 13/2011, Decizia C. civ. nr. 794/2016, art. 2 din O.U.G. nr. 137/2000.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1080 din 10 mai 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă, pentru următoarele considerente:

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte subliniază că în cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. se încadrează în materia conflictelor de muncă, competența materială revenind în primă instanță tribunalului.

Reclamanta, judecător pensionar la data introducerii acțiunii, a învestit Tribunalul Galați cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă.

Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 269 din Codul Muncii:

„(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii.

Art. 127 C. proc. civ. reglementează competența facultativă în sensul următor:

(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz”.

Din interpretarea dispozițiilor legale precitate, Înalta Curte reține că reclamanta putea sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, având în vedere calitatea de pârât a Tribunalului Iași.

După cum se observă, norma reglementează un drept de opțiune al părții reclamante care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanțe de judecată la o altă instanță din raza unei curți de apel învecinate celei care ar fi fost competente.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Întrucât reclamanta și-a manifestat opțiunea de a introduce acțiunea la o altă instanță decât cea care are și calitatea de pârât în cauză, rezultă că această instanță a devenit competentă teritorial să soluționeze litigiul, această opțiune neputând fi cenzurată de instanță din oficiu, întrucât nu există nicio prevedere legală în acest sens.

Calitatea de parte în proces a Tribunalului Iași, determină incidența textului de lege care reglementează competența facultativă, respectiv art. 127 alin. (2) și (2)^1 C. proc. civ.

În consecință, în mod corect reclamanta a ales să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Galați, în acord cu prevederile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ.

După cum s-a arătat, reclamanta a desfășurat activitatea de judecător la Tribunalul Iași până la data de 24 decembrie 2019, dată la care a fost eliberată din funcția deținută prin pensionare, cererea de chemare în judecată fiind formulată în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Iași.

Prin urmare, având în vedere că Tribunalul Iași are calitatea de parte în litigiu, în temeiul dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (2)^1 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din același cod, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Solicitare privind obligarea pârâtului la calculul în integralitate al sporurilor cuvenite aplicate la indemnizația brută lunară de încadrare. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei was last modified: iunie 7th, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.