Solicitare privind obligarea pârâtei la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, constând în dobânzi şi penalităţi de întârziere. Respingerea recursului declarat ca find nefondat

• NCPC: art. 496

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14.02.2018, pe rolul Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova – Administrația pentru Contribuabili Mijlocii și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, obligarea pârâtei la soluționarea contestației nr. x/26.05.2017 formulate împotriva Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii, constând în dobânzi și penalități de întârziere nr. 2345/18.04.2017, anularea deciziei nr. 252/28.07.2017, prin care a fost suspendată soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de intarziere nr. 2345/18.04.2017, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3754 din 23 iunie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova – Administrația pentru Contribuabili Mijlocii și Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, obligarea pârâtei la soluționarea contestației nr. x/26.05.2017 formulate împotriva Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii, constând în dobânzi și penalități de întârziere nr. 2345/18.04.2017, anularea Deciziei nr. 252/28.07.2017, prin care a fost suspendată soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva Deciziei nr. 2345/18.04.2017.

Prin decizia nr. 252/28.07.2017, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, s-a dispus suspendarea soluționării contestației formulate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2345/18.04.2017, pentru suma de 2.610.925 RON reprezentând obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe dividende distribuite persoanelor fizice și TVA, având în vedere faptul că se impune soluționarea cu prioritate a dosarului penal nr. x/2014 aflat pe rolul Tribunalului Mehedinți, ce vizează aceleași sume constatate drept prejudiciu adus bugetului de stat.

Prin decizia nr. 1301 din 4 martie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 704 din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal; a casat în parte sentința recurată; a admis acțiunea reclamantei; a anulat decizia nr. 76/09.03.2017 și a obligat pârâta să soluționeze contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr. x/08.02.2017.

Ulterior, ca urmare a pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal a hotărârii de mai sus, prin Decizia nr. 83 din 08.04.2020, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a anulat Decizia referitoare la obligațiile fiscale accesorii, constând în dobânzi și penalități de întârziere nr. 2345/18.04.2017, vizată de contestația administrativă a cărei soluționare a fost suspendată prin decizia nr. 252/28.07.2017, ce face obiectul prezentei cauze.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect că acțiunea a rămas fără obiect, în condițiile în care obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor la soluționarea contestației nr. x/26.05.2017 formulate împotriva Deciziei nr. 2345/18.04.2017 și anularea deciziei nr. 252/28.07.2017, privind suspendarea soluționării contestației formulate împotriva Deciziei nr. 2345/18.04.2017.

Cu alte cuvinte, întrucât obiectul contestației administrative fiscale, respectiv Decizia nr. 2345/18.04.2017, a fost anulată de către organul fiscal, cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

Este adevărat că decizia nr. 252/28.07.2017, de suspendare a soluționării contestației administrative ce avea ca obiect Decizia nr. 2345/18.04.2017, nu a fost anulată, dar prin anularea acestei din urmă decizii, nu se mai poate solicita obligarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor la soluționarea contestației, câtă vreme chiar actul ce făcea obiectul contestației administrative a fost anulat.

Prin urmare, se constată că aspectele invocate în recurs de către recurenta-reclamantă nu sunt de natură a contura o altă soluție decât cea pronunțată de către prima instanță, din perspectiva anulării deciziei ce făcea obiectul contestației administrative, prima instanță reținând în mod corect că un asemenea demers judiciar a rămas fără obiect.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 96/2020 din 23 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.