Solicitare privind obligarea debitorului să aloce fondurile necesare plăţii drepturilor salariale stabilite prin titlurile executorii. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• NCPC: art. 129 alin. (2) pct. 3
• NCPC: art. 135 alin. (4)
• NCPC: art. 59
• NCPC: art. 651 alin. (1)
• NCPC: art. 666 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la 28 aprilie 2021, sub nr. x/2021, petentul Biroul Executorului Judecătoresc „A.” a solicitat, la cererea creditorului B., încuviințarea executării silite a debitorului Ministerul Finanțelor Publice, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 249 din 19 mai 2008, pronunțată în dosarul nr. x/2007 de Tribunalului Bistrița Năsăud, secția civilă, încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată de aceeași instanță în același dosar, ramasă irevocabilă prin decizia nr. 37 din 14 octombrie 2019 a Curții de Apel Cluj -, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1659 din 16 septembrie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte constată că, prin titlul executoriu reprezentat de sentința nr. 249 din 19 mai 2008, pronunțată în dosarul nr. x/2007, Tribunalul Bistrița Năsăud, secția civilă a admis acțiunea formulată de reclamanții C., B., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistrița Năsăud, Ministerul Economiilor și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi salariale.

La solicitarea reclamantului B., sentința a fost lămurită prin încheierea din camera de consiliu din 27 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, secția civilă în dosarul nr. x/2007, iar recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva acestei încheieri a fost respins prin decizia nr. 37 din 14 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.

Astfel cum reise din actele și lucrările dosarului, prin încheierea din 16 aprilie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Alba Iulia a admis cererea de încuviințare a executării silite formulate de Biroul Executorului Judecătoresc „A.” privindu-i pe creditorul B. și pe debitorii Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Justiției, încuviințând executarea silită în oricare dintre formele prevăzute de lege, în baza titlurilor executorii menționate.

La 31 martie 2021, creditorul B. a depus la Biroul Executorului Judecătoresc „A.” o cerere „completatoare a executării silite” prin care a solicitat obligarea debitorului Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale stabilite prin titlurile executorii.

În baza acestei cereri, conform art. 666 alin. (1) C. proc. civ., petentul Biroul Executorului Judecătoresc „A.” a învestit Judecătoria Alba Iulia cu încuviințarea executării silite a cererii formulate de creditorul B., solicitând să se țină cont de încheierea din 16 aprilie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, prin care Judecătoria Alba Iulia a încuviințat cererea de executare silită inițială.

Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., „Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (…); (3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.

Din coroborarea prevederilor legale enunțate rezultă că, în cazul cererii de încuviințare a executării silite, competența teritorială are caracter exclusiv, astfel încât, în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispozițiile procedurale care reglementează necompetența de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că cererea de încuviințare a executării silite supusă analizei are caracter distinct față de cea formulată anterior, în baza acelorași titluri executorii și care a fost admisă prin încheierea din camera de consiliu din 16 aprilie 2020, pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. x/2020.

Astfel, cererea pendinte vizează încuviințarea executării silite a debitorului Ministerul Finanțelor Publice, care nu a executat de bunăvoie obligația stabilită în sarcina sa prin titlurile executorii, anume de a aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale.

Dimpotrivă, cererea de încuviințare a executării silite care a format obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Alba Iulia a vizat declanșarea acestei proceduri împotriva debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Justiției, pentru aducerea la îndeplinire, în toate formele prevăzute de lege, a obligațiilor ce le reveneau potrivit titlurilor executorii, respectiv de a achita creditorilor sumele la plata cărora au fost obligați și de a face cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale acestora.

Astfel, nu poate fi reținută coparticiparea procesuală, în sensul dispozițiilor art. 59 C. proc. civ., întrucât debitorii din cele două cereri au obligații diferite pentru executarea cărora creditorii au solicitat, în mod distinct încuviințarea executării silite.

De asemenea, nu se poate reține că cererea pendinte face parte din categoria incidentelor intervenite în cursul executării silite.

Deși C. proc. civ. nu conține o reglementare expresă a acestora, în practica judiciară s-a stabilit că ele reprezintă anumite situații care împiedică, sting sau amână executarea silită sau o anumită formă concretă de executare silită (prescripția dreptului de a cere executarea silită, perimarea, amânarea, suspendarea sau restrângerea executării silite, existența proprietății comune asupra bunurilor urmărite, beneficiul de discuțiune și beneficiul de diviziune, încetarea executării silite și reluarea acesteia).

Împrejurarea că Judecătoria Alba Iulia a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite din 16 aprilie 2020, în dosarul nr. x/2020, nu este de natură să atragă competența acestei instanțe în soluționarea cererii deduse judecății în prezentul dosar, întrucât nu există niciun text de lege care să statueze că, odată ce instanța a pronunțat o încheiere de încuviințare a executării silite, ea devine competentă să soluționeze și alte cereri de acest fel, deși există o normă de competență care prevede soluționarea acesteia, în mod exclusiv, de instanța de la domiciliul sau sediul debitorului.

În raport de aspectele expuse, Înalta Curte constată că art. 651 C. proc. civ. impune ca verificarea competenței să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condițiilor impuse de această normă.

Cum cererea care face obiectul analizei privește un singur debitor, respectiv pe Ministerul Finanțelor Publice, Înalta Curte constată că instanța de executare competentă să o soluționeze este, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 București, în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului.

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Sursa informației: www.scj.ro.