Solicitare privind luarea în calcul a grupelor I şi a II-a de muncă în perioadele menţionate în raportul de expertiză şi obligarea pârâtei la emiterea unei adeverinţe în acest sens

• Legea nr. 304/2004: art. 35 alin. (2)
• Legea nr. 554/2004: art. 14 alin. (4) teza I
• NCPC: art. 133 pct. 2 teza I
• NCPC: art. 135 alin. (4)
• NCPC: art. 136 alin. (1) şi (4)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la 22 februarie 2019, sub nr. x/2019, astfel cum a fost precizată, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate că reclamantul a lucrat efectiv în grupele I și a II-a de muncă în perioadele menționate în raportul de expertiză și să o oblige pe pârâtă la emiterea unei adeverințe în acest sens.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 168/1999 și Ordinul nr. 50/1990.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019, Tribunalul Prahova a constatat că pârâta B. nu are personalitate juridică; a introdus-o în cauză pe societatea C. S.A., în calitate de pârâtă și a scos-o din cauză pe prima pârâtă.

Prin sentința civilă nr. 1112 din 15 mai 2019, Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis actiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta C. S.A.; a constatat că reclamantul beneficiază integral de grupele I și a II-a de muncă pentru activitățile desfășurate în cadrul unității angajatoare în perioadele menționate în raportul de expertiză și a obligat-o pe pârâtă să-i elibereze reclamantului o adeverință în acest sens.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 291 din 4 februarie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Dispozițiile privitoare la conflictul de competență sunt aplicabile și în cazul completelor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) și (4) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestor texte de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două complete ale aceleiași instanțe – LM 18 A II și 1A CIV din cadrul Curții de Apel Ploiești – s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între completele sesizate sunt reciproce și cel puțin unul dintre cele două complete este competent să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Reclamantul a solicitat instanței să constate că a lucrat efectiv în grupele I și a II-a de muncă în perioadele menționate în raportul de expertiză și să o oblige pe pârâtă la eliberarea unei adeverințe în acest sens.

Așadar, acțiunea are ca obiect un conflict individual de muncă.

Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, „în cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru (…) cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (…)”.

Prin raportare la acest text de lege, instanța supremă constată că apelul declarat împotriva sentinței primei instanțe a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, fiind repartizat în mod aleatoriu completului LM 18 A II la 9 iulie 2019.

Repartizarea apelului la acest complet s-a făcut în baza hotărârilor nr. 9 din 22 mai 2019 și 12 din 20 iunie 2019 ale Colegiului de Conducere din cadrul Curții de Apel Ploiești, prin care au fost înființate complete specializate în soluționarea litigiilor de muncă.

Prin sentința nr. 554 din 21 august 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019 și rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat împotriva sa, Tribunalul Argeș, secția Civilă a dispus suspendarea executării art. II din hotărârea nr. 9 din 22 mai 2019 și a art. I din hotărârea nr. 12 din 20 iunie 2019 ale Colegiului de Conducere al Curții de Apel Ploiești.

Față de caracterul executoriu al acestei sentințe, conform art. 14 alin. (4) teza I din Legea nr. 554/2004, se impune determinarea momentului de la care produce efecte măsura suspendării executării în vederea stabilirii completului competent material procesual să soluționeze apelul.

Astfel, spre deosebire de anularea unui act administrativ, care produce efecte și pentru trecut, suspendarea executării unui act administrativ reprezintă operațiunea juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, producând efecte numai pentru viitor.

Ca atare, efectele produse de hotărârile nr. 9 din 22 mai 2019 și 12 din 20 iunie 2019 ale Colegiului de Conducere din cadrul Curții de Apel Ploiești se mențin pe toată perioada cuprinsă între data adoptării lor și data la care s-a dispus măsura suspendării executării, respectiv 21 august 2019.

Câtă vreme aceste hotărâri nu au fost anulate printr-o hotărâre judecătorească, ele se bucură în continuare de prezumția de legalitate.

În aceste condiții, instanța supremă reține că învestirea completului specializat în materia litigiilor de muncă s-a realizat la momentul la care i s-a repartizat în mod aleatoriu apelul declarat în cauză.

Or, repartizarea apelului către acest complet s-a făcut anterior pronunțării sentinței nr. 554 din 21 august 2019 a Tribunalului Argeș, prin care s-a dispus măsura suspendării executării, respectiv la 9 iulie 2019.

Prin urmare, la momentul învestirii sale, completul specializat în materia litigiilor de muncă era competent material procesual să soluționeze apelul declarat în cauză.

Cum măsura suspendării executării produce efecte numai pentru viitor, rezultă că această măsură nu a afectat competența materială procesuală a completului inițial, acesta fiind învestit cu soluționarea apelului anterior datei dispunerii suspendării.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea completului inițial învestit LM 18 A II din cadrul Curții de Apel Ploiești.

Sursa informației: www.scj.ro.