Solicitare în vederea obligării pârâtul la plata sumelor reprezentând contravaloarea dreptului la diurnă şi a dreptului pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere pentru perioada/perioadele în care reclamanții şi-au desfăşurat atribuţiile de serviciu prin detaşare în cadrul unor misiuni de menţinere a păcii

21 iun. 2024
Vizualizari: 46
  • C. muncii: art. 269 alin. (2)
  • NCPC: art. 133 alin. (2)
  • NCPC: art. 135

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale inițial sub nr. x/2020, la 24.02.2020, mai mulți reclamanți, printre care și A. au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâtul la plata sumelor, actualizate cu indicele inflației la data plății, reprezentând contravaloarea dreptului la diurnă și a dreptului pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere pentru perioada/perioadele în care fiecare și-a desfășurat atribuțiile de serviciu prin detașare în cadrul unor misiuni de menținere a păcii, organizate de către Organizația Națiunilor Unite; au mai solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune-interese, reprezentând echivalentul dobânzii legale calculate pentru fiecare sumă în parte de la data scadenței și până la data efectuării efective a plății, pentru neplata până în prezent a obligațiilor învederate la punctul anterior, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au invocat dispozițiile art. 30 alin. (1) și (3) coroborate cu prevederile art. 59, art. 83, art. 148 alin. (1) și cu prevederile art. 194 din C. proc. civ., art. 269 alin. (1) și (3) din Codul muncii, art. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 27 din O.G. nr. 137/2000.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1638 din 23 iunie 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, pentru următoarele considerente:

Se reține că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020, mai mulți reclamanți, printre care și cel din prezenta cauză – A., au învestit instanța de judecată cu soluționarea unui litigiu de muncă, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, solicitând obligarea acestuia la plata dreptului la diurnă și a dreptului pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere pentru perioada/perioadele în care fiecare și-a desfășurat atribuțiile de serviciu prin detașare în cadrul unor misiuni de menținere a păcii, organizate de către Organizația Națiunilor Unite, precum și la plata de daune-interese.

În cauză, reclamantul A. își are domiciliul în județul Galați.

Este de necontestat că prezentul litigiu are caracterul unui conflict individual de muncă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1 lit. p) din Legea nr. 62/2011, conform cărora:

„conflictul de muncă are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații care decurg din contractele individuale și colective de muncă ori din acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, precum și din legi sau din alte acte normative”.

Potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii ce reprezintă dreptul comun în materie, cererile având ca obiect conflicte de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Se constată, totodată, că prin art. 210 din Legea nr. 62/2011, normă specială intrată în vigoare ulterior Codului muncii, s-a realizat o derogare de la prevederile art. 269 alin. (2) Codul muncii, în legătură cu competența de soluționare a litigiilor de muncă în care reclamant este angajatul, fiind reglementată o competență alternativă în favoarea instanței de la locul de muncă sau a instanței de la domiciliul reclamantului.

Se reține, de asemenea, că în temeiul dispozițiilor art. 296 alin. (3) din Codul muncii, în caz de coparticipare procesuală, cererea de chemare în judecată având ca obiect conflict de muncă poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a disjuns cererea formulată de mai mulți reclamanți prin încheierea din 22.10.2020 și a rămas învestit cu cea formulată de alți reclamanți, în funcție de județul în circumscripția unde își au domiciliul sau locul de muncă aceștia, măsura dispusă având caracter interlocutoriu, deci, opunându-se în cursul judecății și fără posibilitatea de a fi reevaluată.

Astfel, s-a format un nou dosar, nr. x/2020, care îl vizează pe reclamantul A., pensionar, cu domiciliul în municipiul Galați, județul Galați, dosar în cadrul căruia Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.

Acțiunea introductivă are ca obiect obligarea pârâtului la plata drepturilor bănești arătate în cererea de chemare în judecată. Astfel, se urmărește recunoașterea unor drepturi subiective proprii, în virtutea unor raporturi individuale de muncă, în contradictoriu cu angajatorul, împrejurare care este de natură a atrage incidența dispozițiilor art. 269 alin. (3) din Codul muncii.

În cauză, pentru o parte dintre reclamanți instanța de judecată a luat măsura disjungerii și a constituit dosare separate tocmai pentru evaluarea competenței, împrejurare care face să dispară legătura dintre aceștia, constând în finalitatea comună prefigurată, aceea de a atrage competența unei singure instanțe.

Măsura disjungerii astfel dispusă împiedică aplicarea prorogării de competență, care ar lipsi-o de efectele sale interlocutorii.

În concret, măsura disjungerii este o măsură administrativă ce a precedat dezînvestirea Tribunalului București, neputând fi cenzurată de instanța învestită cu prezentul conflict de competență.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În consecință, nu se poate considera că, în raport cu prevederile art. 296 alin. (3) Codul muncii, Tribunalul București, competent să judece cauza pentru reclamanții din dosarul nr. x/2020 care au domiciliul în municipiul București, este competent să judece și cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. din dosarul disjuns, nr. x/2020, care are domiciliul pe raza teritorială a județului Galați, întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, nu operează prorogarea legală de competență.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.

Sursa informației: www.scj.ro.

Solicitare în vederea obligării pârâtul la plata sumelor reprezentând contravaloarea dreptului la diurnă și a dreptului pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere pentru perioada/perioadele în care reclamanții și-au desfășurat atribuțiile de serviciu prin detașare în cadrul unor misiuni de menținere a păcii was last modified: iunie 21st, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.