Societate autorizată ca utilizator final de produse accizabile. Import de combustibil. Antrepozitul vamal. Recurs (NCPC, C. fisc., Legea nr. 554/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SCAF) nr. 2156/2017

NCPC: art. 312 alin. (1); C. fisc.: art. 206ˆ5 alin. (1) lit. b) și art. 206ˆ7 alin. (1) lit. d), art. 206ˆ20,art. 206ˆ60 alin. (1) lit. b) și alin. (2); H.G. nr. 44/2004: pct. 82 alin. (4), pct. 113.1 și 113.1.2 alin. (1)-(26); Legea nr. 554/2004: art. 20

Din actele depuse la dosar reiese faptul că intimata-reclamantă deține autorizație de utilizator final (fila 36 recurs), ceea ce înseamnă că societatea este autorizată ca utilizator final de produse accizabile.

În cuprinsul înscrisului este indicat faptul că autorizația permite achiziționarea în regim de scutire directă de la plata accizelor, în scopul prevăzut de C. fisc. la art. 206ˆ60 alin. (1) lit. b), a cantităților de produse energetice destinate drept combustibil pentru navele pentru care utilizatorul final deține certificate de bord.

De asemenea, intimata-reclamantă mai deține și autorizație de utilizator final (fila 37 recurs), care permite achiziționarea în regim de scutire directă de la plata accizelor, în scopul prevăzut de C. fisc. la art. 206ˆ60 alin. (1) lit. b) a produselor indicate în autorizație.

Totodată, în baza acestei autorizații, utilizatorul final achiziționează produsele energetice în calitate de distribuitor.

Potrivit art. 206ˆ60 alin. (1) lit. b) C. fisc., sunt scutite de la plata accizelor produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru navigația în apele comunitare și pentru navigația pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decât pentru navigația ambarcațiunilor de agrement private.

Conform art. 206ˆ60 alin. (2) C. fisc., modalitatea și condițiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.

Prin pct. 113.1 și 113.1.2 alin. (1)-(26) din H.G. nr. 44/2004, se arată că în situațiile prevăzute la art. 206ˆ60 alin. (1) lit. a) și b) C. fisc., scutirea se acordă astfel: „Pentru situația prevăzută la lit. b), scutirea se acordă direct, cu condiția ca aprovizionarea produselor să se efectueze de la un antrepozit fiscal sau de la un operator economic care deține autorizație ca distribuitor de combustibil pentru navigație, denumit în continuare distribuitor”.

În vederea aprovizionării navelor de către distribuitori, aceștia trebuie să dețină autorizație de utilizator final.

Produsele energetice destinate aprovizionării navelor trebuie să provină de la un antrepozit fiscal, din operațiuni proprii de import sau din achiziții intracomunitare proprii. Atunci când produsele energetice provin din achiziții intracomunitare, distribuitorul trebuie să se autorizeze ca destinatar înregistrat.

În cazul în care produsele energetice se achiziționează de distribuitor de la un antrepozit fiscal, achiziția produselor se face la prețuri cu accize, ulterior distribuitorul efectuează aprovizionarea navelor la prețuri fără accize și poate solicita compensarea/restituirea accizelor potrivit C. proc. fisc.

Din interpretarea textelor legale sus-menționate, rezultă că sunt scutite de la plata accizelor, produsele energetice destinate utilizării pentru navigație pe căile navigabile interioare.

Prin normele metodologice s-au precizat în concret cazurile în care se acordă scutirea directă sau indirectă de la plata accizelor.

Scutirea directă se acordă cu condiția ca aprovizionarea produselor să se efectueze:

– de la un antrepozit fiscal;
– de la un operator economic care deține autorizație ca distribuitor de combustibil pentru navigație (distribuitor).

Distribuitorii sunt obligați să dețină și autorizație de utilizator final.

În continuare, distribuitorul se poate aproviziona:

– de la un antrepozit fiscal;
– din operațiuni proprii de import;
– din achiziții intracomunitare proprii.

În ipoteza aprovizionării de la un antrepozit fiscal, distribuitorul, în final, poate solicita compensarea/restituirea accizelor.

În speță, distribuitorul deține autorizație de utilizator final și s-a aprovizionat din operațiuni proprii de import.

În susținerea recursului, pârâta B. a invocat disp. art. 206ˆ5 alin. (1) lit. b) și art. 206ˆ7 alin. (1) lit. d) C. fisc., conform cărora, produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul importului acestora pe teritoriul Comunității și, respectiv, eliberarea pentru consum reprezintă importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate imediat după import, în regim suspensiv de accize.

Recurenta-pârâtă indică regula generală conform căreia exigibilitatea accizelor intervine la eliberarea pentru consum, însă în speță, produsele accizabile provenind din operațiuni de import în nume propriu au o anumită destinație pentru care C. fisc. a prevăzut în mod expres scutirea de la plata accizelor la art. 206ˆ60 alin. (1) lit. b).

În legătură cu susținerea societății în sensul că autoritatea vamală nu poate reveni după ce în prealabil a aprobat operațiunile vamale, se constată că instanța de fond nu a reținut această apărare a reclamantei, astfel încât, critica este nefondată.

Motivul de recurs invocat de pârâta C. Galați prin care susține neincidența în cauză a disp. art. 206ˆ20 C. fisc. și pct. 82 alin. (4) din H.G. nr. 44/2004 nu are legătură cu sentința recurată, care nu s-a întemeiat niciun moment pe dispozițiile legale amintite.

Art. 206ˆ20 C. fisc. se referă la exceptarea de la plata accizelor, iar în dosar este analizată o cauză de scutire de la plata accizelor, reglementată de art. 206ˆ20 C. fisc.

În concluzie, intimata-reclamantă nu avea niciun motiv să solicite o autorizație de expeditor înregistrat, deoarece astfel cum se specifică în cuprinsul Adresei din 17 noiembrie 2011, o astfel de cerere poate fi formulată numai de antrepozitarii autorizați care intenționează să achiziționeze produse accizabile, ca materii prime din operațiuni de import.

Or, intimata-reclamantă este deținătoare a autorizațiilor de utilizator final și utilizator final în calitate de distribuitor, produsele energetice provin din operațiuni proprii de import, punerea acestora în circulație are loc concomitent cu livrarea către consumatori (proprietari de nave, care la rândul, au calitatea de utilizatori finali).

Combustibilul importat este plasat înainte de import în antrepozitul vamal al societății și are astfel un regim suspensiv de plată a accizelor, ceea ce nu se confundă cu situația antrepozitului fiscal, numai în acest caz, operând scutirea indirectă.

Mai mult, combustibilul era marcat, societatea având obligația să efectueze această operațiune și numai în acest caz, aceasta beneficiază de scutire directă de la plata accizelor.

Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursurile vor fi respinse ca nefondate.

Sursa informației: www.scj.ro.