Situația domeniului de expertiză criminalistică antropologică din România

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

ABSTRACT                                                                                                

Într-o serie de cercetări științifice criminalistice, publicate anterior^[1], am identificat și propus, spre legiferare, mai multe viduri, cu privire la domeniile de expertiză criminalistică din România, prin raportare la obiectul de activitate al Institutului Național de Criminalistică (București), al Institutului Național de Expertize Criminalistice (București) și Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” (București).

Astfel, am putut observa necesitatea completării domeniilor de expertiză criminalistică, dar și actualizarea celor deja consacrate prin Ordonanța nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică și prin Legea nr. 156 din data de 5 iulie 2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2000, privind organizarea activității de expertiză criminalistică^[2].

În acest sens, prin prezentul studiu, vom atrage atenția Comunității Științifice Criminalistice asupra situației domeniului de expertiză criminalistică antropologică, din România, fiind propuse 3 posibilități de legiferare.

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

Prin cercetarea tehnico-știițifică întreprinsă cu ocazia studiilor doctorale, am abordat 4 metode de documentare a scenei crimei^[3], concentrate pe direcții principale și diferite de ramură Criminalistică și am invocat, totodată, metoda fraților Minovici^[4] de documentare a scenei crimei, respectiv, perspectiva medico-legală (ce este elaborată și expusă, abia după momentul efectuării expertizei criminalistice antropologice).

Despre metoda medico-legală a fraților Minovici am afirmat că^[5]: „În ceea ce privește reperele naționale de documentare a scenei crimei, reținute de majoritatea autorilor, în literatura de specialitate, vom sublinia că cea mai potrivită metodă cercetării noastre ar fi cea trasată de frații Minovici^[6], întemeietorii Criminalisticii românești, însă cercetarea noastră nu cuprinde componenta medico-legală și din acest motiv, am ales să abordăm cele patru perspective amintite”^[7].

Printre domeniile de expertiză criminalistică consacrate în cadrul normativ, național, întâlnim: expertiza scrisului și a semnăturilor, expertiza documentelor, expertiza traseologică, expertiza dactiloscopică, expertiza balistică, expertiza accidentelor de trafic rutier, expertiza vocii și a vorbirii, expertiza fotografiilor și a imaginilor video, expertiza fizico-chimică.

Pe lângă aceste 9 domenii de expertiză, prin lucrarea Metode și mijloace tehnice moderne de documentare a scenei crimei”, publicată la Ed. Fundatiei România de Mâine, București, 2024, am propus:

• Reiterarea propunerii de reglementare a expertizei complexe, în actuala legislație procesuală apreciind, și astăzi, că este necesară o reglementare proprie, autonomă a acestei categorii de expertize ce reclamă o cercetare și o interpretare criminalistică multidisciplinară^[8].
• Extinderea domeniilor de expertiză criminalistică conform necesităților actuale. De exemplu: expertiza criminalistică a datelor 3D și interpretarea modelelor realiste, reprezentate tridimesional, într-un mediu virtual (realitate augmentată).

În România, în acest moment, pentru realizarea unui raport de expertiză criminalistică antropologică, organele de urmărire penală și instanța de judecată se adresează doar Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”(București), întrucât, acest domeniu de expertiză criminalistică nu a fost cuprins printre domeniile de specialitate, înregistrate, în cadrul Institutul Național de Expertize Criminalistice (București) ori în cadrul Institutului Național de Criminalistică (București).

Astfel, atât în cadrul urmării penale, cât și în cadrul judecății, singurul raport ce poate expune împrejurări de fapt sau constata anumite stări de fapt, în vederea identificării antropologice se realizează doar în cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”(București).

Însă, raportul medico-legal, potrivit cadrului normativ în vigoare, cuprinde o serie de obiective specifice, iar la rându-i, expertiza criminalistică antropologică soluționează obiective specifice ce pot fi soluționate doar într-un cadru instituționalizat, din punct de vedere Criminalistic și nu într-un cadru instituțional, specific Medicinii Legale.

DOMENIUL DE EXPERTIZĂ CRIMINALISTICĂ ANTROPOLOGICĂ. POSIBILITĂȚI.

Spre deosebire de raportul medico-legal, efectuat, de regulă, în cadrul urmării penale, care ne  oferă, de obicei, informații cu semnificație medico-legală (de exemplu: cu privire la stabilirea cauzei și a naturii morții) o expertiză antropologică urmează să aibă o serie de obiective specifice de interpretare și analiză, specific criminalistice și nu medico-legale.

Astfel, pentru realizarea unui astfel de raport, în prezent, există următoarele posibilități:

1. Inițiativa de reglementare a categoriei de expertiză criminalistică complexă, prin care putem beneficia de o interpretare criminalistică multidisciplinară^[9] în cadrul căreia poate fi cuprins și un studiu de identificare antropologică.

2. Extinderea domeniilor de expertiză criminalistică cu un alt domeniu: expertiza criminalistică antropologică.

3. Inserarea, în cadrul obiectivelor de expertiză a fotografiilor și a imaginilor video, a analizei datelor antropologice 3D, respectiv a subdiviziunii imersive, vizuale: „Antropologhy immagery”.

STUDIU COMPARATIV.

PERSPECTIVA STUDIULUI INTRODUCTIV AL TAYLOR & FRANCIS GROUP- CRC PRESS (LONDRA, NEW YORK ȘI TEXAS)

Prin studiul „Forensic Anthropology, A Comprehensive Introduction”, Second Edition, editat de Natalie, R. Langley și Maria Teresa A. Tersigni-Tarrant, 2017, au fost expuse și trasate o serie de legături, fundamentale, legături ce diferențiază o expertiză criminalistică antropologică (Forensic Anthropology) de Scena crimei (Crime Scene).

Studiul prezintă, din punct de vedere practic, metodele de documentare antropologică (Skeletal Documentation), de identificare a obiectelor principale existente la fața locului (cadavre, obiecte purtătoare de urme etc.), analize de estimare a sexului victimei, a vârstei, a înălțimii, analizarea condiilor patologice, în context criminalistic, analizarea traumelor, dar și  idenficarea obiectelor principale, în masă (Mass Graves, Mass Fatalities).

Autoarele subliniază că, din perspectiva locației geografice, globale, expertiza criminalisitică antropologică a crescut (de la momentul fondării, 1972 – American Academy of Forensic Sciences) și a evoluat de la Skeletal Documentation, spre Forensic Anthropology.

Studiul  mai prezintă evoluția osteologiei și odontologiei, printr-o serie de studii de caz, bazate pe rapoarte medico-legale, subliniindu-se importanța analizei dentiției, în etapa de identificarea criminalistică.

De altfel, s-a subliniat că, studiul de cercetare antropologică a fost elaborat la sugestia lui Mark Listewnik din cadrul TAYLOR & FRANCIS GROUP, în acest context, fiind menționat și suportul Saint Louis University, Missouri, LMU-Debusk College of Osteopathic Medicine, Tennessee, Mayo Clinic School of Medicine, Arizona Campus) care au contribuit la realizarea studiului de față.

Perspectiva antropologică propusă de cele 2 autoare a fost reținută ca o perspectivă introductivă și a fost încadrată la contribuții pentru Laboaroarele de Antropologie Criminalistică, dar și material cu scop instructiv-educativ, în librării^[10].

CONCLUZII

În lumina liniilor directoare trasate de Alphonse Bertillon (reper internațional), prin perspectiva medico-legală, întemeietorii Criminalisticii Românești, frații Minovici, completează rezultatele obținute în urma efectuării unei expertizei criminalistice antropologice și scot în evidență necesitatea existenței, în cadrul procesului penal, a unei diferențieri între informația cu sens criminalistic, cea cu sens medico-legal și cea cu sens imersiv, vizual.

Față de această situație, apreciez că se impune atragerea atenției Comunității Științifice Criminalistice, cu privire la situația domeniului de expertiză criminalistică antropologică, din România, urmând a se avea în vedere cele 3 posibilități de legiferare, reținute mai-sus.

REFERINȚE

1. Natalie, R. Langley, Maria Teresa A. Tersigni-Tarrant, 2017, Forensic Anthropology, A Comprehensive Introduction, Second Edition, TAYLOR & FRANCIS GROUP- CRC PRESS;
2. Popa Gheorghe., Teacă Alina., Experimental methods based on three-dimensional technology, a new paradigm in judicial forensic expertise, publicat în Revista Analele Universității Titu Maiorescu, Seria Drept, An XIX, Ed Hamangiu, 2020, pp.90-101;
3. Teacă Alina., Teza de doctorat: „Metode și mijloace tehnice moderne de documentare a scenei crimei”, publicată la Fundatiei România de Mâine, București, 2024.
4. Ordonanța nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică;
5. Legea nr. 156 din data de 5 iulie 2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind privind organizarea activității de expertiză criminalistică;
6. „Identificarea anthropometrica. Methoda Bertillon. Traductiunea instructiunelor signaletice cu o introducere de Doctorul M. Minovici” – 1892, Paris. Sursa: https://criminocorpus.org/fr/bibliotheque/doc/983/.

---