Sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, apreciind că este neconstituţional ca în cazul întreruperii prescripţiei executării pedepsei, prin emiterea unui mandat european de arestare şi calculării termenului prevăzut de lege, să poată exista mai multe întreruperi determinate de aceeaşi cauză

• Legea nr. 303/2004: art. 96
• Legii nr. 47/1992: art. 2
• Legii nr. 47/1992: art. 29 alin. (1)-(3)
• NCP: art. 162
• NCP: art. 163
• NCP: art. 64 lit. a) - c)
• NCPP: art. 269 alin. (2)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 29 alin. (5)
• NCPP: art. 597 alin. (4)
• NCPP: art. 598
• NCPP: art. 599 alin. (1)

Deliberând, asupra recursului de față, se constată că prin încheierea penală din 21 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de condamnata A., de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 și 163 C. pen., art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și art. 96 din Legea nr. 303/2004.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 642 din 3 octombrie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii penale din 21 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2023, Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil, Înalta Curte constată că recursul este exercitat în termenul de 48 de ore de la pronunțare prevăzut de art. 29 alin. (5) C. proc. pen.. Deși din procesul-verbal întocmit de către grefierul de ședință rezultă că, în urma verificărilor efectuate prin intermediul Compartimentului IT din cadrul Curții de Apel Cluj, minuta încheierii din data de 21 iulie 2023 ar fi fost introdusă în aceeași zi, la ora 16:18, atâta timp cât nu există dovezi certe că soluția ar fi fost pronunțată în ședință publică la această oră, Înalta Curte apreciază că momentul de la care încep să curgă cele 48 ore, în care condamnata era în drept să formuleze recurs, este reprezentat de data de 21 iulie 2023, ora 23:59. Că această situație este necesar a fi reținută în favoarea condamnatei rezultă și din nemenționarea în cuprinsul minutei a orei la care a fost pronunțată soluția de către prima instanță.

Astfel, potrivit probelor existente la dosar, condamnata a formulat recurs, prin email, prin intermediul apărătorului ales, la data de 23 iulie 2023, ora 22:34, în interiorul termenului de 48 de ore de la pronunțare, calculat potrivit art. 269 alin. (2) C. proc. pen.

În continuare, Înalta Curte reține că din economia dispozițiilor Legii nr. 47/1992, rezultă că sesizarea instanței de contencios constituțional în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori implică examinarea prealabilă a următoarelor cerințe de admisibilitate, cumulativ, prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din lege:

a) – calitatea de parte în proces a autorului excepției;

b) – identificarea normei/normelor legale criticate, dar și a măsurii în care legea în care sunt inserate se află în vigoare la data soluționării cererii;

c) – existența unei legături între norma legală criticată și soluția ce ar putea fi dată în cauza respectivă, indiferent de faza litigiului;

d) – verificarea deciziilor pronunțate anterior de către Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea acelei dispoziții legale, pentru a exclude o eventuală inadmisibilitate a cererii, ca efect al constatării neconstituționalității normei criticate printr-o decizie precedentă.

Înalta Curte constată că, dacă evaluarea primelor două și a ultimei condiții dintre cele patru anterior enunțate implică un examen preponderent formal, cea de-a treia cerință cumulativă reclamă, în anumite cazuri, o evaluare mai amănunțită, ce nu se circumscrie în totalitate limitelor unei abordări pur formale a chestiunii admisibilității cererii de sesizare.

O atare evaluare nu contravine însă dispozițiilor art. 2 ori art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Curtea Constituțională este unica autoritate competentă să supună controlului de constituționalitate actele normative prevăzute de art. 2 alin. (1) din legea specială.

Încheierea de sesizare a Curții Constituționale are, însă, valențele unui act procedural, prin care sunt definite limitele învestirii autorității de jurisdicție constituțională. Instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate are, potrivit legii, nu doar competența, ci și obligația corelativă de a cenzura eventualele susțineri ale autorului excepției și, în mod subsecvent, de a fixa limitele sesizării autorității de jurisdicție constituțională în strictă conformitate cu dispozițiile legii pertinente, dar și cu specificul cauzei.

În aceste coordonate de principiu, procedând la reevaluarea admisibilității sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de condamnată prin prisma exigențelor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 și a tuturor motivelor invocate de către recurentă, Înalta Curte constată următoarele:

Excepția a fost ridicată de către o parte din proces (contestatoarea condamnată A.), în fața unei instanțe judecătorești învestite cu soluționarea contestației formulate de condamnata A., împotriva Sentinței penale nr. 57F/14.06.2023 pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin care, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (4) C. proc. pen. și art. 598 C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatoare, cu privire la Sentința penală nr. 141/F/2010 din data de 29.12.2010 pronunțată Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosar nr. x/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 40/A din data de 09.03.2011 a Curții de Apel Cluj, în baza căreia a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen. pe o perioadă de 4 ani.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate invocată, Înalta Curte reține că, deși dispozițiile prevăzute de art. 162 și 163 C. pen., art. 598, alin. (1), lit. d), C. proc. pen. și art. 96 din Legea nr. 303/2004 sunt în vigoare, textele criticate nefiind declarate neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, cererea de sesizare a Curții Constituționale apare, într-adevăr, așa cum și prima instanță în mod corect a reținut, ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția referitoare la „legătura” normei contestate cu soluția ce ar putea fi dată în cauză, în planul componentei privind necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate.

Înalta Curte de Casație și Justiție observă că argumentele prezentate de recurentă nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate.

Astfel, referitor la condiția privind legătura normei ce face obiectul excepției cu soluționarea cauzei, Înalta Curte reține că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța în cauză.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, legătura cu soluționarea cauzei poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepție de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (mutatis mutandis, Decizia nr. 591/21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 916/16.12.2014).

Înalta Curte constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mai sus citate, nu are vreun efect real și concret asupra soluționării căii de atac a contestației formulate împotriva unei sentințe prin care s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată, atâta vreme cât în acea cale de atac nu a fost analizat fondul cererii, așa cum în mod corect a reținut și instanța a cărei încheiere a fost recurată.

În acest context, văzând soluția pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, de respingere ca inadmisibilă a contestației la executare, se apreciază că recurenta ar fi trebuit să invoce excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 598 lit. d) C. proc. pen., respectiv art. 162 – 163 C. pen., în fața acelei instanțe, și nu în calea de atac a contestației în fața Curții de Apel Cluj.

Cu privire la invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 303/2004, instanța supremă, în acord cu prima instanță, apreciază că excedează obiectului cauzei, recurenta având libertatea de a efectua acest demers constând în sesizarea Inspecției Judiciare.

Înalta Curte notând și faptul că, scopul invocării unei excepții de neconstituționalitate nu poate fi acela de a supune formal, jurisdicției constituționale orice dispoziție legală, ci de a împiedica pronunțarea unei soluții întemeiate pe o dispoziție neconstituțională, constată că soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituțională este legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta A. împotriva încheierii penale din 21 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.