Sergiu Bogdan: Codul actual a încercat să rezolve problemele punctuale, și asta este marea greșeală pe care o poate face un legiuitor – să rezolve probleme punctuale prin lege

23 iun. 2017
Vizualizari: 2146

Nicolae Cîrstea: Trei ani de la intrarea în vigoare a codurilor penale – Cluj-Napoca, 3-4 martie 2017, o conferință mare. Care este munca din spatele succesului acestei conferințe, d-le Sergiu Bogdan?

Sergiu Bogdan: Din perspectiva organizării acestui eveniment, evident, colegii mei și instituțiile care au pregătit sunt responsabile pe partea administrativă. Pentru mine pregătirea a fost legată strict de speech-ul pe care l-am avut, legat de infracțiunea de abuz în serviciu. Și evident că e un demers important, documentar, pentru a pregăti o astfel de conferință.

Nicolae Cîrstea: Interpretări, modificări legislative, decizii ale Curții Constituționale – este foarte ofertantă materia Dreptului penal în ultimele luni, în ultimii ani.

Sergiu Bogdan: Eu aș spune că, cel puțin în materia Dreptului penal, deși sunt decizii ale Curții Constituționale, practic ele nu sunt atât de numeroase pe cât par și, de fapt, ele pun niște probleme conceptuale care nu sunt noi; sunt vechi, doar că acum au ieșit la suprafață și Curtea se pare că a decis să fie mai riguroasă în analizarea textelor de incriminare și din acest motiv a apărut această dezbatere – evident, foarte interesantă și foarte complexă.  Oricum, e foarte complicat să dai soluții tranșante pe problemele care au fost puse de către Curte.

Nicolae Cîrstea: La prezidiu au fost atât avocați, cât și magistrați. Există un punct de vedere comun după prima zi a conferinței, să zicem în ceea ce privește abuzul în serviciu?

Sergiu Bogdan: Mie mi se pare că da. Elementele esențiale, că această infracțiune există în codul nostru penal, că suferă de o problemă de previzibilitate, că ar trebui să fie reglementat în mod clar și stabilită practic conduita concret incriminată, nu trimiterea la aspectul formal – mie mi se pare că sunt lucruri pe care toată lumea le-a spus. Eu accept că e foarte dificil pentru legiuitor să mai extindă textul acesta, să-l mai lungească, să-l mai scurteze, astfel încât să-l facă previzibil. În esență e o problemă conceptuală și cred că soluția Curții este una temporară și probabil peste vreo doi ani o să constatăm că, din nou, trebuie să ne ocupăm de previzibilitatea acestui text.

Nicolae Cîrstea: Se vorbește uneori despre egalitatea armelor în procesul penal. Sunteți avocat. Cum se vede această sintagmă? Există o egalitate în instanță a armelor folosite de părți?

Sergiu Bogdan: E o discuție simbolică, practic, de egalitate a armelor. Evident, depinde cu cine te bați, depinde în ce context, în ce dosare. Și mi se pare că ține foarte mult de poziția judecătorului într-o astfel de construcție. El este cel care poate să stabilească acest echilibru. În faza de urmărire penală, așa cum s-a spus, egalitatea este aparentă. Evident că un procuror își dorește să instrumenteze un dosar și să-l trimită în judecată. Nu văd de ce s-ar chinui să administreze probe care să-i încurce dosarul; în mod evident. În schimb, în faza de judecată, acolo este elementul esențial și acolo mie mi se pare că judecătorul are rolul fundamental în această dezbatere.

Nicolae Cîrstea: Există voci care vorbesc despre rescrierea codurilor penale. Probabil că sunt undeva la o extremă. Voci care cer doar punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale, modificarea aspectelor care în practică se dovedesc greu de absorbit sau care n-au fost foarte bine gândite la momentul la care au fost elaborate codurile. Care este perspectiva dumneavoastră?

Sergiu Bogdan: Din punctul meu de vedere, în ceea ce privește legislația penală mi se pare că lucrurile sunt destul de stabile. Sunt vreo două-trei chestiuni care pot fi reglementate și actualizat textul; nu-i așa o mare problemă. Într-adevăr, în practica judiciară, pe componenta de cod de procedură penală, că ei se lovesc în fiecare zi de așa ceva, lucrurile sunt complicate. Pentru că sunt prea multe decizii de neconstituționalitate legate de aproape tot ce este nou introdus în cod. Și asta înseamnă că e o problemă conceptuală. Codul actual a încercat să rezolve problemele punctuale, și asta este marea greșeală pe care o poate face un legiuitor – să rezolve probleme punctuale prin lege. În esență trebuie să faci legea astfel încât ea să fie valabilă indiferent de spețele care se întâmplă și să-ți imaginezi conceptual cum funcționează. Nu să te gândești că dacă tu ai o problemă, de exemplu, cu durata proceselor, să dai un text care scurtează sau lungește procesele. Dacă gândești așa, în mod implicit o să constați că modificarea pe care o faci acolo produce efecte într-o altă parte. Mie mi se pare că asta este explicația pentru care în codul de procedură penală sunt atâtea lucruri ciudate – tocmai că e această lipsă de corelație. Un exces de formalism, pe de o parte – apropo că e hotărâre de condamnare, că se stabilește o măsură educativă –, versus lucruri care, luate în context, sunt ciudate. Adică se potrivesc acolo unde sunt puse și imaginate pentru o singură speță, gen codul de procedură este făcut pentru o persoană care comite o singură infracțiune, într-un singur act material. Or, asta este ciudat; în realitate nu este așa, încât în momentul în care ai participat se schimbă tot tipul de abordare.

Nicolae Cîrstea: Avem o perspectivă clujeană asupra codurilor penale. Care este particularitatea acestei perspective clujene?

Sergiu Bogdan: Particularitatea este că – chiar am fost acuzați – că suntem cam pragmatici; respectiv încercăm să explicăm ce stă în spatele unui text legislativ și să nu trăim mai mult în forma textului, ci în conceptul acestui act normativ, în general. Și atunci, acesta-i tipul de abordare. De altfel, rațiunea incriminării și justificarea incriminării unor fapte sunt mai importante decât definiția formală a  vehiculului, autovehiculului ș.a.m.d., încât din nou o să ajungem să definim… Recent am fost sesizați cu întrebarea dacă un tractor agricol care circulă pe drum e autovehicul. Și în lege spune clar că nu este, dar, pe de altă parte, spune că în anumite situații ar putea fi. Și acum suntem într-o mare dilemă: ce înseamnă autovehicul sau ce înseamnă tractor agricol în condițiile în care e o definiție legală și cum ai putea să definești asta exact. Niciodată n-o să poți s-o faci.

Nicolae Cîrstea: Sunteți și cadru didactic. Care ar fi atuurile pe care ar trebui să le aibă un student pentru a deveni un bun avocat în Penal?

Sergiu Bogdan: Aici e greu de spus. În primul rând vocație pentru partea științifică, pentru că fără bază științifică, aspectul de show pe care lumea îl prezumă este puțin important. Deci, practic, o documentare foarte serioasă; și după aceea pasiune pentru modul în care funcționează. Să-ți imaginezi, practic, până la capăt, pe componenta pragmatică, care este rațiunea și care este menirea unei poziții sau a alteia. De ce ești avocat și cum trebuie să faci lucrul ăsta. Și să înțelegi și poziția celorlalți. Or, dacă încerci să fii subiectiv pe o anumită construcție, s-ar putea să nu înțelegi sistemul și să ți se pară că totul este împotriva ta – și am văzut că este un astfel de tip de abordare. Deci recomand celor care vor să facă lucrul ăsta și dacă vor să fie buni avocați în Penal, să înțeleagă modul în care relaționează, reacționează și acționează un procuror, respectiv un judecător, tocmai pentru a comunica în mod eficient.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc și vă doresc succes.

Sergiu Bogdan: Și eu mulțumesc.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II
Sergiu Bogdan: Codul actual a încercat să rezolve problemele punctuale, și asta este marea greșeală pe care o poate face un legiuitor – să rezolve probleme punctuale prin lege was last modified: iulie 4th, 2017 by Sergiu Bogdan

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice