Sentința nr. 102/2024 a C. Ap. Cluj privind anularea în parte a OMIPE nr. 1.956/3.08.2022 pentru aprobarea Ghidului Solicitantului

Sent. civ. a C. Constanța

Actul normativ Sumar
Sentința nr. 102/2024 a C. Ap. Cluj

(M. Of. nr. 561 din 18 iunie 2025)

OMIPE nr. 1.956/3.08.2022 pentru aprobarea Ghidului Solicitantului – Condiții Specifice de accesare a fondurilor, tip de proiect „Investiții destinate capacităților de prestare de servicii și retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență”, aferent Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, Axa Prioritară 4 „Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și asupra pregătirii unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei”, Prioritatea de investiții „Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare”, Obiectiv Specific „Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19”, Acțiunea 4.1.1 „Investiții în activități productive”

Anulare în parte în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2.

 

În M. Of. nr. 561 din data de 18 iunie 2025 s-a publicat Sentința nr. 102/2024 a C. Ap. Cluj privind în principal anularea în parte a Ordinului nr. 1.956 din 3.08.2022 în ceea ce priveşte art. 1 şi 2, precum şi toate dispoziţiile care se referă, trimit sau condiţionează admiterea cererii de finanţare şi/sau derularea contractului de finanţare de declaraţia pe propria răspundere pentru respectarea normelor GDPR şi de extrasul de carte funciară care să probeze faptul că imobilul unde se realizează investiţia este liber de orice sarcină şi în secundar constatarea inexistenţei aceloraşi dispoziţii.

Redăm, în continuare, dispozițiile relevante din sentință.

Obiectul acțiunii

Anulare act administrativ – Ordinul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (OMIPE) nr. 1.956 din 3.08.2022 în ceea ce priveşte art. 1 şi 2, precum şi toate dispoziţiile care se referă, trimit sau condiţionează admiterea cererii de finanţare şi/sau derularea contractului de finanţare de declaraţia pe propria răspundere pentru respectarea normelor GDPR şi de extrasul de carte funciară care să probeze faptul că imobilul unde se realizează investiţia este liber de orice sarcină şi în secundar constatarea inexistenţei aceloraşi dispoziţii.

Dispoziții relavante

1. Natura juridică a actului contestat

Curtea reţine că ceea ce este primordial în cauză, atât prin raportare la excepţiile invocate, cât şi prin raportare la chestiunile de fond, este să se stabilească natura actului contestat sub un dublu aspect, respectiv dacă acesta este sau nu act administrativ şi, în caz afirmativ, dacă este vorba despre un act administrativ normativ sau despre unul individual.

În speţă, reclamantele au atacat Ordinul ministrului investiţiilor şi proiectelor europene nr. 1.956 din 3.08.2022 privind aprobarea Ghidului solicitantului. Acest ghid prevede condiţiile specifice de accesare a fondurilor pentru proiectele de investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă. În esenţă, din lecturarea prevederilor sale reiese că acesta cuprinde informaţii despre apelul de proiecte, reguli pentru acordarea finanţării, reguli privind modalitatea de completare a cererii de finanţare, reglementarea proceselor de evaluare şi selecţie şi a procedurii de depunere şi soluţionare a contestaţiilor, reguli privind contractarea şi finanţarea proiectelor, rambursarea cheltuielilor, monitorizarea şi controlul, informarea şi publicitatea, precum şi o listă a documentelor necesare etapelor de evaluare şi contractare.

Cererile de finanţare depuse de societăţile reclamante au fost respinse deoarece din documentaţia depusă lipsea declaraţia pe propria răspundere pentru respectarea normelor GDPR sau aceasta era neconformă, respectiv lipsea extrasul de carte funciară care să probeze faptul că imobilul unde urma să se realizeze investiţia era liber de orice sarcină. Curtea reţine că obligativitatea depunerii acestor documente nu este prevăzută nici în O.U.G. nr. 82/2022 şi nici în Ordinul MIPE nr. 2.096/2022 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat, ci exclusiv în ordinul atacat în prezentul litigiu.

Conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

În speţă, ordinul atacat este un act unilateral, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii. Întrebarea care se ridică este dacă acest act îndeplineşte şi ultima condiţie impusă de lege, respectiv cea de a produce efecte juridice, sau este un simplu îndrumar, lipsit de forţă juridică, astfel cum se specifică chiar în preambulul său.

Curtea reţine că, indiferent care ar fi statutul celorlalte prevederi ale ghidului atacat sau al altor ghiduri similare, este dincolo de orice discuţie faptul că prevederile a căror anulare s-a solicitat în prezenta cauză au produs efecte juridice, câtă vreme ele au stat în mod nemijlocit la baza respingerii cererilor de finanţare formulate de reclamante.

De altfel, este de observat că, prin chiar întâmpinarea depusă în cauză, pârâtul a recunoscut faptul că ghidul atacat este un act administrativ, în ciuda faptului că, în anumite paragrafe, susţine şi contrariul.

În concluzie, curtea reţine că, indiferent de menţiunea inserată în acest ghid, potrivit căreia el ar avea doar un rol de îndrumare, este evident că, cel puţin sub aspectul prevederilor care interesează în prezentul litigiu, ghidul este un act administrativ, înscriindu-se în definiţia legală a unui astfel de act. Rămâne, deci, să se stabilească dacă este vorba despre un act administrativ sau individual.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

(…)

4. Pe fondul cauzei

Curtea reaminteşte în acest context că trebuie să se facă distincţie între valabilitatea unui act administrativ şi eficacitatea sa. Astfel, condiţiile pentru emiterea valabilă a actului, a căror nerespectare atrage nulitatea, se analizează la momentul emiterii, moment care, în cazul actelor ce emană de la organe unipersonale, precum în speţă, este cel în care actul este semnat. Eficacitatea actului, pe de altă parte, este condiţionată de aducerea sa la cunoştinţă în forma prevăzută de lege. În cazul actelor normative, acestea devin eficace la momentul publicării.

Prin urmare, cum comunicarea este o operaţiune ulterioară emiterii actului, lipsa acesteia nu poate în nicio situaţie să atragă nulitatea. În acest context, curtea nu poate reţine că ordinul atacat ar fi nul pentru că nu a fost publicat în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 şi toate celelalte care se referă, trimit sau condiţionează admiterea cererii de finanţare şi/sau derularea contractului de finanţare de declaraţia pe propria răspundere pentru respectarea normelor GDPR şi de extrasul de carte funciară care să probeze faptul că imobilul unde se realizează investiţia este liber de orice sarcină.

În ceea ce priveşte însă art. 2 al acestui ordin, curtea reţine că, potrivit acestui text, prevederile prezentului ordin intră în vigoare începând cu data publicării acestuia pe pagina de internet a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene http://mfe.gov.ro în cadrul secţiunii „autorităţi de management” (https://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poc/), cu indicarea clară a datei respective.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, În vederea intrării lor în vigoare (…) ordinele (…) emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar potrivit art. 12 alin. (3) din acelaşi act normativ, Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.

Curtea reţine că, din moment ce s-a stabilit deja că actul atacat este un act administrativ cu caracter normativ, acesta nu putea intra în vigoare decât la data publicării în Monitorul Oficial. Prin urmare, prevederile art. 2 din acest act sunt în mod vădit contrare dispoziţiilor legale redate mai sus, cât timp stabilesc că actul intră în vigoare la data publicării sale pe site, iar nu la data publicării în Monitorul Oficial. Or, necesitatea publicării unui act în Monitorul Oficial nu poate fi înlocuită de nicio altă formă de publicitate ce s-ar face acestuia, astfel că lipsa publicării nu poate fi acoperită, aceasta fiind esenţială pentru intrarea în vigoare a actului. De asemenea, curtea reţine că printr-un act juridic cu forţă inferioară, respectiv un ordin de ministru, nu se poate deroga de la o lege.

Având în vedere aceste motive, curtea urmează să admită în parte acţiunea şi să anuleze art. 2 din actul atacat.

Sentința nr. 102/2024 a C. Ap. Cluj

Prin sentința civilă nr. 102/2024, Curtea de Apel Cluj a admis în parte acţiunea formulată de reclamantele ………………………………………, cu sediul în ……………………………….., înmatriculată în registrul comerţului cu nr. ……., …….. cu sediul în …………………………….., înmatriculată în registrul comerţului cu nr. ……, ……., cu sediul în ……………………………, înmatriculată în registrul comerţului cu nr. ……, ……., cu sediul în ……………………………., înmatriculată în registrul comerţului cu nr. ……, ……., şi ………………………………, cu sediul în ………………………………., înmatriculată în registrul comerţului cu nr. ………….., toate cu sediul procesual ales …………………, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu sediul procesual ales în Bucureşti, şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 1-1B, clădirea Victoria Office, sectorul 1.

Pe cale de consecință s-a dispus:

Anularea în parte Ordinul nr. 1.956 din 3.08.2022, emis de pârât, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2.