Sentinţă definitivă în Dosarul „Colectiv”

Deschidem Revista din această seară cu sentinţa definitivă a Curţii de Apel Bucureşti în Dosarul „Colectiv”, care vine la aproape 7 ani de la incendiul din Colectiv, în urma căruia au murit 65 de oameni, iar alţi 146 au rămas mutilaţi pe viaţă.

Libertatea enumeră condamnările definitive din acest dosar: „Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectorului 4 şi actual primar al sectorului 5: 4 ani de închisoare – în prima instanţă avea o pedeapsă de 8 ani şi jumătate de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4: achitată – în prima instanţă avea o pedeapsă de 8 ani de închisoare, Luminiţa Larisa Ganea, consilier superior la Primăria Sector 4: achitată – în prima instanţă avea 7 ani de închisoare, Sandra Ramona Moţoc, referent superior la Primăria Sector 4: achitată – în prima instanţă avea 3 ani de închisoare cu suspendare, Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare – s-a păstrat aceeaşi pedeapsă de la prima instanţă, Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 6 ani și 4 luni de închisoare – în prima instanţă avea 11 şi 8 luni de închisoare Costin Mincu, patron Colectiv: 8 ani de închisoare – în prima instanţă avea 11 ani şi 8 luni de închisoare Viorel Zaharia, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare – în prima instanţă avea 9 ani şi 8 luni de închisoare Marian Moise, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare – în prima instanţă a primit 10 ani de închisoare Daniela Ioana Niţă (decedată), patron al firmei de artificii: încetează procesul – în prima instanţă primise 12 ani şi 8 luni de închisoare Cristian Mihai Niţă, administrator al firmei de artificii: 2 ani și 6 luni cu suspendare – în prima instanţă primise 3 ani şi jumătate de închisoare Antonina Radu, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni de închisoare – în prima instanţă primise 9 ani şi 2 luni de închisoare George-Petrică Matei, pompier ISUBIF: 8 ani și 8 luni de închisoare – în prima instanţă primise 9 ani şi 2 luni de închisoare”.

Şi tot joi, judecătorul Marian Buda a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat care va expira în 6 ianuarie 2023.

„Decizia a fost luată cu majoritate, fiind înregistrate 10 voturi ”DA”, 5 voturi «NU» şi 2 voturi NULE.   Potrivit CV-ului, Buda a urmat, în perioada 1979-1984, Facultatea de Electrotehnică-Universitatea din Craiova, iar în perioada 1986-1991 Facultatea de Drept-Universitatea din Bucureşti.  Buda a fost vicepreşedinte al Tribunalului Dolj, dar şi judecător la Curtea de Apel Craiova, unde a deţinut într-o perioadă funcţia de preşedinte al Secţiei Civile. El a fost numit şef al Secţiei a II-a Civile de la Înalta Curte, în ianuarie 2020”, scrie News.ro.

Cotidianul scrie că „un român din doi s-a gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina, din 24 februarie”, după  cum reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de BestJobs.

„Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanșarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alți 26% dintre respondenți declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situația”, scrie Cotidianul.

„Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare. Participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia”, mai arată Cotidianul.

Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie-9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

Presa din Moldova scrie că premierul Natalia Gavriliţa a transmis, joi, reprezentanţilor Uniunii Europene cea de-a doua parte completată a chestionarului Comisiei Europene privind aderarea la Uniunea Europeană.

„Republica Moldova aparţine istoric, cultural şi ca sistem de valori spaţiului european. Moldovenii privesc cu multă speranţă şi încredere într-un viitor european pentru Republica Moldova şi cred în rezultatele benefice ale reformelor necesare pentru integrarea europeană. R. Moldova a întârziat prea mult asumarea determinată a acestui drum, dar guvernul pe care îl conduc este hotărât să recupereze întârzierile şi să accelereze procesele pentru a pune ţara noastră acolo unde îi este locul – în familia ţărilor libere, în familia ţărilor europene”, a declarat Gavriliţa în cadrul unei ceremonii, care a avut loc cu prilejul depunerii cererii, notează Digi 24.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Janis Mazeiks, a declarat că a fost plăcut impresionat de rapiditatea cu care au fost oferite răspunsurile.

„Aceasta arată determinarea oamenilor din R.Moldova să avanseze în relaţia lor cu Uniunea Europeană”, a declarat Janis Mazeiks, precizând că „informaţia prezentată va fi examinată de către Comisia Europeană, după care vor fi anunţaţi următorii paşi”, mai scrie Digi 24.

Finlanda este la un pas să adere la NATO.

„Finlanda trebuie să solicite «fără întârziere» aderarea la NATO”, au afirmat joi Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi şefa executivului, Sanna Marin, într-o schimbare politică majoră determinată de invazia rusă în Ucraina, relatează Reuters şi AFP, citate de Adevărul.

„Sperăm ca paşii care mai sunt necesari pe plan intern pentru luarea acestei decizii să fie făcuţi în următoarele câteva zile”, au adăugat liderii finlandezi, scrie Adevărul.

 Preşedintele Finlandei a precizat şi cine este responsabil pentru împingerea ţării sale la aderarea la NATO: Rusia.

„Dacă Finlanda se va alătură NATO în viitorul apropiat şi Rusia se întreabă de ce, răspunsul va fi: «Tu ai provocat asta – uită-te în oglindă!»”, a transmis Sauli Niinisto, scrie Adevărul.

La rândul lui, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a avut o primă reacţie după anunţul făcut de Finlanda. Fostul preşedinte al Rusiei a scris că „un astfel de conflict are întotdeauna riscul să se transforme într-un război nuclear în toată regula. Acesta va fi un scenariu catastrofal pentru toată lumea”, mai arată Adevărul.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Weekend plăcut!