Sent. civ. nr. 416/2022 a C. Ap. Timișoara privind anularea art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei

În M. Of. nr. 942 din data de 19 septembrie 2024 s-a publicat sentința civilă nr. 416/2022 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal privind acțiunea în contencios administrativ și fiscal având ca obiect „anulare act administrativ”.

Redăm, în continuare, dispozițiile relevante din sentință.

Obiectul acțiunii

Anularea parțială a H.G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și metodologia de autorizare a acestora și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizațiilor private străine de a desfășura activități în domeniul adopției internaționale, a cărei anexă a fost modificată prin H.G. nr. 798/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016, respectiv anularea art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016, astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 798/2021

Dispoziții relavante

„(…) cu privire la starea de fapt, instanța reține ca nefiind contestat că prin Decizia civilă nr. 49/PI/CC/2.06.2020, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. […]/[…]/2020, rămasă definitivă la data de 8.07.2020 a fost încuviințată adopția minorei B. și a minorului C. de către reclamanta din prezenta cauză – doamna A. – și de către domnul D. Conform afirmațiilor necontestate ale reclamantei, minorii fac parte dintr-un grup de doi frați adoptabili împreună, având împlinită și vârsta de 7 ani la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției.

Ulterior rămânerii definitive a Deciziei civile nr. 49/PI/CC/2.06.2020 a Tribunalului Timiș, a intrat în vigoare – la data de 26.03.2021 – Legea nr. 268/2020 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1140 din 26 noiembrie 2020), prin care a fost modificată Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, fiind introdus art. 1001, care prevede acordarea unui sprijin financiar pentru anumite categorii de adopții, între care se regăsește și cazul adopțiilor a doi frați adoptabili împreună și având împlinită vârsta de 7 ani.

Având în vedere dispozițiile art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 – astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 268/2020, reclamanta a înregistrat la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Timiș Cererea nr. 5.188/25.08.2021, prin care a solicitat – în calitate de adoptatoare a minorei B. și a minorului C. – acordarea indemnizației de sprijin, în baza art. 100^1 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, cu modificările și completările ulterioare. Conform reclamantei, minorii fac parte dintr-un grup de doi frați adoptabili împreună, având împlinită și vârsta de 7 ani la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției.

Prin Decizia nr. […]/15.09.2021 (filele 12-13 și 41-42 dosar), Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Timiș a dispus respingerea acordării indemnizației lunare de sprijin solicitate de reclamantă pentru minora B., nefiind menționat și minorul C.

În motivarea Deciziei nr. […]/15.09.2021, A.J.P.I.S. Timiș a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 83 și art. 127 alin. (4) din H.G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției (…).

Examinând cererea reclamantei de anulare a art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016 (astfel cum a fost modificată prin H.G. nr. 798/2021), instanța observă că reclamanta a invocat două motive de nulitate, și anume:

– adăugarea nelegală a unei cerințe care nu este prevăzută de art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 (astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 268/2020), respectiv a cerinței conform căreia beneficiul acordării indemnizației lunare de sprijin în temeiul art. 1001 din Legea nr. 273/2004 se aplică exclusiv în cazurile în care hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă după data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, fiind încălcate prevederile art. 4 și cele ale art. 13 lit. a) și b) din Legea nr. 24/2000, precum și ale art. 108 alin. (2) din Constituția României care prevede că: „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.”;

– art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016 încalcă principiul nediscriminării, consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția europeană a drepturilor omului, deoarece exclude de la beneficiul acordării indemnizației lunare de sprijin în temeiul art. 1001 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 268/2020, persoanele care au copii adoptați a căror hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției.

Cu privire la pretinsa încălcare a principiului ierarhiei actelor juridice cu caracter normativ prin adăugarea unei condiții neprevăzute de lege, curtea de apel subliniază, cu titlu preliminar, că legalitatea unui act normativ emis de Guvernul României se evaluează în raport cu reglementările cuprinse în actele de nivel superior adoptate în materia respectivă. Legalitatea unui asemenea act normativ implică respectarea reglementărilor emise în domeniul respectiv și care sunt cuprinse în Constituția României, în legi sau în ordonanțele și ordonanțele de urgență ale Guvernului.

(…)

Curtea consideră însă relevantă, sub acest aspect, expunerea de motive a Legii nr. 268/2020, respectiv pct. VII din secțiunea a doua a expunerii de motive a Legii nr. 268/2020, text conform căruia proiectul de lege vizează „VII. Reglementarea de noi stimulente financiare care să susțină decizia unei familii de a adopta, cu scopul identificării cât mai rapide a unei familii adoptive pentru copiii aflați în sistemul de protecție. (…)”. Textul subliniază intenția legiuitorului de a institui stimulente financiare care „să susțină decizia unei familii de a adopta, cu scopul identificării cât mai rapide a unei familii adoptive pentru copiii aflați în sistemul de protecție. (…)”. Prin urmare, stimulentele sunt destinate familiilor care intenționează – în viitor – să încheie o adopție, iar nu acelora care au finalizat această procedură la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ în discuție (Legea nr. 268/2020). Numai în acest mod s-ar putea reține și referirea la copiii aflați în sistemul de protecție, respectiv la copiii care nu au fost încă adoptați.

(…)

În concluzie, instanța reține că art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 798/2021 nu contravine dispozițiilor art. 100^1 din Legea nr. 273/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 268/2020, nefiind încălcat principiul ierarhiei actelor normative.

În ceea ce privește încălcarea reglementărilor privind nediscriminarea și principiul egalității în drepturi, instanța reamintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (…).

Curtea observă însă că reclamanta nu invocă o discriminare în raport cu restul adopțiilor vizând copiii care nu se încadrează în categoriile menționate de prevederile art. 100^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 273/2004, ci o discriminare decurgând din faptul excluderii de la aceste beneficii a adopțiilor care vizează aceleași categorii de copii [prevăzute de art. 100^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 273/2004], dar care au fost încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, respectiv prin hotărâre judecătorească care a rămas definitivă anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 – 26.03.2021.

Cu privire la acest aspect, Guvernul României nu a oferit nicio explicație în afara invocării principiului neretroactivității legii. (…)

Având în vedere obligația statului și a autorităților publice de respectare a principiului prevalenței interesului superior al copilului, instanța apreciază că reglementarea criticată îi discriminează pe copiii care au fost adoptați prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 și care fac parte din categoriile prevăzute de art. 100^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 273/2004.

În consecință, raportat la aspectele arătate mai sus, instanța consideră că dispozițiile art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 798/2021 contravin principiului egalității în drepturi – astfel cum este reglementat de art. 16 din Constituția României și în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, precum și interdicției de discriminare consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”.