Seniorul

2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 976
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 
Florin Popescu

Florin Popescu: Credem că sunteți, alături de Maiestatea Sa Regele Mihai, printre oamenii cu cea mai vastă experiență de viață. Cum se face că, deși tatăl și bunicul dumneavoastră au urmat cariera dreptului, dumneavoastră ați ales-o pe cea a medicinei?

Conferința Noi reglementări în agricultură

 

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Incontestabil că regele nostru este una din cele mai remarcabile personalități ale epocii pe care am trăit-o care, în ciuda grelelor momente pe care le-a suportat, a jucat totuși un rol major, pozitiv în istoria României. De asemenea, prin atitudinea sa, este unul dintre cele mai importante modele pe care ni le oferă vremurile noastre. Nu pot preciza ce m-a determinat să fac medicina, căci de când memoria mea poate explora trecutul, totdeauna am avut această opțiune. Cred că un rol l-a jucat familia mamei mele. Bunicul meu matern și doi dintre frații săi au fost medici. De asemenea, bunicul bunicii mele (Apostol Arsaki) a fost unul dintre cei mai de seamă medici din Valahia lui Ion vodă Caragea, până în România regelui Carol I.

Constantin Bălăceanu-Stolnici

Florin Popescu: Cât de grea era medicina în anii în care ați studiat-o? Care erau cele mai mari obstacole în practicarea ei?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Medicina a fost, este și va fi una din cele mai grele discipline. Nu numai pe vremea mea, dar în toate timpurile și mai ales azi, a te forma ca medic este extrem de dificil (dacă o faci cu seriozitate). Studiile mele de medicină au fost îngreunate, deoarece eram în plin război, când mai ales posibilitățile noastre de informare (reviste, cărți) erau limitate, într-o perioadă când medicina vestică făcea imense progrese. De asemenea, am fost privați de posibilitatea unor schimburi de experiență cu marile centre medicale din Franța, Anglia și, mai ales, din SUA.

Florin Popescu: De ce v-ați îndreptat spre Neurologie? Care mister al creierului v-a fascinat cel mai mult?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Inițial, am dorit să fac o specialitate chirurgicală. Datorită influenței marilor profesori I.T. Niculescu și  N. Ionescu – Sisești, neurologi de talie europeană, am fost atras de neurologie care, deși este „tristă” dacă ne referim la rezultate, are o dimensiune științifică fascinantă.

Nu pot spune că m-a atras o anumită componentă sau funcție a creierului, ci toată organizarea morfofuncțională a sistemului nervos la toate nivelele sale, ca și aspectele patologiei sale.

Florin Popescu: Ce ne puteți spune despre afecțiunile cele mai întâlnite, din punct de vedere neurologic în relație cu obiceiurile moderne?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Determinarea bolilor sistemului nervos este multiplă și foarte diversă. La întrebarea pusă, nu se poate răspunde punctual.

Cred că cele mai numeroase afecțiuni neurologice, determinate de stilul de viață, sunt accidentele vasculare cerebrale, dar mai sunt și altele, de exemplu: consumul de alcool și alte droguri distructive, traumatismele cerebrale sau medulare, suferințele cerebrale produse de virusul HIV (SIDA) etc.

Florin Popescu: La vârsta dumneavoastră, stăpâniți foarte bine computerul cu tainele lui. Cum ați descrie în câteva cuvinte pasiunea dumneavoastră pentru cibernetică, încă din anii în care nu se știa de internet, email, sau chiar computer?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Computerul este, astăzi, pentru mine un instrument indispensabil de lucru pentru informarea mea, pentru redactarea lucrărilor, cărților, conferințelor și cursurilor mele și pentru realizarea (de obicei, în „power point”) a ilustrațiilor necesare. Întâmplarea a fost factorul principal. Primind cartea lui Wiener despre cibernetică, am realizat că modul de gândire, metodele și modelele propuse deschid un orizont nou pentru o mai bună cunoaștere a funcționării sistemului nervos, atât în plan neurobiologic cât și psihologic. De aceea, m-am avântat în studiul ciberneticii generale și a celei a sistemului nervos. Menționez că primele cercetări le-am făcut conspirativ, deoarece cibernetica fusese condamnată de Stalin. Nu am bănuit atunci că neurocibernetica și psihocibernetica vor oferi modele care vor duce la explozia informatică de azi.

Florin Popescu: Istoria a fost și rămâne în centrul preocupărilor dumneavoastră de-a lungul întregii activități. În ciuda acestei pasiuni, ați afirmat într-un interviu că ,,istoria nu a fost de partea mea”. Ce ați vrut să spuneți?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Încă din liceu, sub influența părinților și bunicilor mei am avut o deosebită atracție pentru istorie. Era și ambianța creată de toate amintirile din casă (acte, documente, cărți tablouri de familie etc.). Explorarea trecutului istoric, dar și a celui preistoric a fost o preocupare neîntreruptă a mea. Instaurarea regimului comunist la noi a fost dezastroasă pentru viața mea. E drept că Dumnezeu m-a ajutat și am putut, cu toate vicisitudinile istorice, să am o viață și o activitate interesante.

Florin Popescu: Cum vedeți din postura dumneavoastră activitatea juridică în România și ce credeți că lipsește cel mai mult sistemului legislativ românesc?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Nu am competența să fac judecăți de valoare în domeniul  juridic.  Pentru mine, ca și profan, cred că legislația noastră este prea mobilă, prea instabilă, iar dintre judecători, prea mulți sunt corupți.

Florin Popescu: Care credeți că este rolul decalogului biblic în legislația universală?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Incontestabil, decalogul conține cele mai importante principii juridice exprimate lapidar. Nu știu însă dacă a influențat sistemul nostru juridic care își are rădăcinile în dreptul roman, și el puternic influențat de sistemele juridice etrusce și grecești. Nu sunt un specialist, dar e posibil ca Decalogul să fi influențat sistemul juridic bizantin (vechile pravile împărătești) care s-a constituit în atmosfera creștină din perioada patristică.

Florin Popescu: Care sunt pericolele frecvente din punct de vedere al sănătății mintale pentru un practicant al dreptului?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Nu cred că putem vorbi despre boli specifice, legate de activitatea juridică. Cred că există momente dificile, în care se pot ivi căderi psihice (mai ales depresii reactive), ca acelea în care magistrații trebuie să dea soluții (să condamne etc.), în cazuri complexe insuficient de susținute de probe sau când sunt supuși unor presiuni puternice (din partea șefilor, prietenilor, presei, corupătorilor, șantajiștilor etc.)

Florin Popescu: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj tinerilor studenți la drept în câteva cuvinte, ce le-ați spune?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Cred că este necesar ca juriștii să considere, ca mediciniștii, activitatea lor profesională ca un apostolat. Ca atare, se impune ca pe lângă o riguroasă pregătire profesională, să respecte marile principii morale.

Florin Popescu: Sunteți, printre multe altele, și președintele CIADO, o organizație cu o prezență și un mesaj bine articulat în peisajul ONG-urilor. Cum vedeți implicarea societății civile în stoparea fenomenului drogurilor, dar și în elaborarea de strategii și măsuri capabile să diminueze consumul de droguri ?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Consumul și dependența de droguri sunt probleme grave, ale căror importanță este insuficient conștientizată. De asemenea, problema consumului de droguri este extrem de complicată. În acest caz, vechiul principiu al comuniștilor, potrivit căruia toate problemele trebuie rezolvate de stat, este depășit.  O implicare a societății civile, în special în prevenirea consumului de droguri, este absolut necesară. Este utilă și în curele de dezintoxicare, precum și în dificila sarcină de recuperare a foștilor drogați. Este obligatoriu să existe o colaborare între autorități și societatea civilă, în special cu ONG -urile implicate. Experiența noastră la CIADO confirmă acest punct de vedere.

Florin Popescu: Cum vedeți colaborarea ONG-urilor cu autoritățile?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Cu toate că mai există unele rezerve și inerții, procesul de colaborare dintre CIADO și autorități a început să se dezvolte atât prin acțiuni și programe comune, cât și prin parteneriate, în special, cu ministerele interesate. Sperăm că acest model se va extinde și altor ONG-uri (sau chiar la persoane private) dornice să lupte împotriva acestui flagel nimicitor care lovește mai ales în tineri. O implicare a societății civile, în special, în prevenirea consumului de droguri, este absolut necesară. De asemenea, este utilă și în curele de dezintoxicare, precum și în dificila sarcină de recuperare a foștilor drogați. Este obligatoriu să existe o colaborare între autorități și societatea civilă, în special cu ONG-urile implicate. Experiența noastră la CIADO confirmă acest punct de vedere.

Florin Popescu: Aveți un mesaj pentru tineri, și nu numai cu privire la droguri? Dar pentru autorități?

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Mesajul meu principal este să se ferească de droguri ca de foc. Noi nu avem nimic împotriva faptului că drogurile generează stări amăgitoare de fericire, de plăcere, exaltări entuziaste, înaripări poetice etc., dar suntem conștienți  că ele distrug corpul uman biologic prin toxicitatea lor, îl infectează, mai ales, prin injectările respective și alterează profund comportamentul drogaților, determinând acțiuni antisociale, uneori criminale, care antrenează pentru consumator o năruire a carierei sale, a familiei sale, a vieții sale. În plus, să nu se uite că odată început, consumul de droguri devine o necesitate nu numai psihologică, dar și organică de care se scapă extrem de greu. Drogurile nu sunt periculoase pentru că sunt interzise, ci sunt interzise pentru că sunt periculoase.

Seniorul was last modified: noiembrie 3rd, 2017 by Constantin Bălăceanu-Stolnici
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Constantin Bălăceanu-Stolnici

Constantin Bălăceanu-Stolnici

Este un om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter