Ședințe ÎCCJ (RIL și HP) – 6 decembrie 2021

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat listele ședințelor publice din 6 decembrie 2021, atât pentru completul competent să judece recursul în interesul legii, cât și pentru completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.

În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.

RIL

În cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, la data de 6 decembrie 2021 va avea loc o ședință în cadrul căreia se va dezbate cu privire la:

1) Instanța învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării este obligată să își stabilească competența potrivit dispozițiilor generale?

2) În cazul unui răspuns pozitiv la prima întrebare, în situația în care constată că nu este competentă să soluționeze cauza pe fond, instanța învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării silite poate să pronunțe o soluție de declinare a competenței?

− Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, modificată și completată, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, modificată și completată (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2), art. 5 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată și completată, în ceea ce privește competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă, în sensul de a se stabili dacă această competență revine judecătoriilor sau secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor.

HP

Materie civilă

Astfel, la data de 6 decembrie 2021 se vor dezbate următoarele sesizări în materie civilă, cu privire la:

1) Interpretarea dispozițiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, sub aspectul lămuririi sintagmei „hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu”, respectiv limitele verificării pe care instanța de judecată este obligată să o facă pentru pentru verificarea incidenței cazului de suspendare obligatorie a executării silite, respectiv:

 – dacă analiza incidenței cazului de suspendare obligatorie a executării silite prevăzut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă este limitată la o verificare pur formala a exhibării unui inscris căruia îi este conferit prin lege cu titlu general caracterul de titlu executoriu;

– sau dacă analiza incidenței cazului de suspendare obligatorie a executării silite prevăzut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă implică și o pipăire a aspectelor circumstanțiale, dincolo de verificarea pur formală a exhibării unui înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu, aspecte care ar susține existența derulării unei executări peste limitele titlului executoriu – se urmărește satisfacerea unei altei creanțe decât cele cuprinse in titlul executoriu, se urmăresc alte bunuri decât cele aduse în garanție, există incidente care ar duce la înlăturarea caracterului executoriu al acestuia – de exemplu prescripția.

2) Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv a limitelor în care suspendarea obligatorie a executării silite produce efecte, în sensul dacă: – Suspendarea obligatorie a executării silite, dispusă în temeiul art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă este supusă acelorași limitări temporale ca suspendarea facultativă dispusă în temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea și aplicarea stabilită prin Decizia nr. 2/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție în recursul în interesul legii, în sensul că produce efecte până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare;

 – Sau suspendarea obligatorie a executării silite, dispusă în temeiul art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în considerarea gravității motivelor pentru care poate fi dispusă, nu este supusă acelorași limitări temporale ca suspendarea facultativă, efectele acesteia producându-se până la soluționarea definitivă a contestației la executare.

3) Interpretarea și aplicarea sintagmei „altei cereri privind executarea silita” din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă soluționarea apelului formulat împotriva hotărârii primei instanțe cu privire la contestația la executare se circumscrie noțiunii de „altă cerere privind executarea silita”, fiind admisibilă astfel formularea unei cereri de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă,

 4) Subsecvent problemei de drept de la punctul 3) – interpretarea si aplicarea sintagmei „instanța competenta” din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă a contestației, se poate formula în calea de atac formulată împotriva soluției pronunțate în contestația la executare sau în calea de atac formulată împotriva soluției pronunțată cu privire la suspendarea executării silite.

− În interpretarea art. 477 – 478 din Codul de procedură civilă, în absența formulării de către reclamant printr-o cerere proprie de apel a unor critici în legătură cu evaluarea imobilului, acesta poate solicita ulterior, printr-o cerere de sine stătătoare, aplicarea direct în apel a modificărilor aduse Legii nr. 165/2013?

Sursa informației

🔔Vezi și Ședințe ÎCCJ (HP) – 22 noiembrie 2021