Ședințe ÎCCJ (RIL și HP) – 15 noiembrie 2021

De Redacția ProLege

8 nov. 2021

Vizualizari: 316

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat listele ședințelor publice din 15 noiembrie 2021, atât pentru completul competent să judece recursul în interesul legii, cât și pentru completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.

În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.

RIL

În cadrul Completului competent să judece recursul în interesul legii, la data de 15 noiembrie 2021 va avea loc o ședință în cadrul căreia se va dezbate cu privire la:

− Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările și completările ulterioare și art. 150 alin. (1) și (2) din Codul muncii, în ceea ce privește stabilirea indemnizației de concediu pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare (în prezent, polițiștii de penitenciare) prin includerea, în cuantumul acestei indemnizații, a sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare și pentru condiții grele de muncă, de care această categorie de personal a beneficiat, în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.

− Modul de calcul al gradației de merit și al majorării pentru dirigenție, acordate personalului didactic al cărui salariu de bază nu a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022, creșteri/majorări reglementate de art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. 1, Capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017.

− În interpretarea și aplicarea art. 166 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice/art. 97¹ din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, controlul de legalitate a documentului constatator care conține informații referitoare la neîdeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și la eventualele prejudicii se realizează de instanța de contencios administrativ potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 sau de instanța civilă în condițiile art. 53 alin. (1¹) din Legea nr. 101/2016 și ale art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004?

− Organul de urmărire penală competent să instrumenteze infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, în condițiile în care niciuna dintre persoanele cercetate nu are vreuna dintre calitățile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, paguba produsă nu depășește pragul de 200.000 de euro prevăzut de art. 13 alin. (1) lit. a) din actul normativ menționat anterior, iar valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro.

(Copyright foto: freepik)

Materie civilă

Astfel, la data de 15 noiembrie 2021 se vor dezbate următoarele sesizări în materie civilă, cu privire la:

− Dacă prin sintagma „partea care pierde procesul”, respectiv prin noțiunea „procesul”, se înțelege partea care pierde o etapă din fazele care alcătuiesc procesul civil (ciclul procesual), raportat la art. 13, art. 83 alin. (1) și art. 87 alin. (1) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 32 din Codul de procedură civilă.

− Dacă prin sintagma „partea care pierde procesul”, respectiv prin noțiunea „procesul”, se înțelege partea care pierde ultima fază/etapă din ciclul procesual, reprezentată de apel și, eventual, recurs, sau chiar fond, în rejudecare, fără a prezenta relevanță soluția pronunțată în etapa procesuală anterioară.

− În interpretarea dispozițiilor art. 119 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2002, raportat la art. XI și XII din O.U.G nr. 30/2020, să se stabilească dacă raportul juridic, având ca obiect obținerea fondurilor necesare plății indemnizației prevăzute de art. XI din O.U.G nr. 30/2020 de către angajator, intră în categoria unui conflict de drepturi privind stabilirea și plata indemnizațiilor de șomaj, astfel încât competența materială procesuală să aparțină completelor specializate în materia drepturilor de asigurări sociale și litigiilor de muncă, potrivit dispozițiilor art. 153 litera l din Legea nr. 163/2010, respectiv art. 269 din Codul muncii.

− În interpretarea dispozițiilor art. XI și XII din O.U.G nr. 30/2020, să se stabilească dacă, în noțiunea de „angajator”, pot fi incluse și instituțiile, după caz, serviciile publice finanțate parțial sau integral de la bugetul public sau local.

− Dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 213/2018, se interpretează în sensul că valoarea despăgubirilor se stabilește exclusiv prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici la momentul transferului dreptului de proprietate sau vor fi avute în vedere și criteriile prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994?