Secretul profesional – unul dintre elementele centrale ale profesiei de avocat
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Claudiu Pamuc: Avem alături de noi, în studio, pe dl av. Zamfirescu, președintele de onoare al UNBR. Suntem la Congresul Avocaților și avem o temă interesantă. Cum s-a ajuns la această temă, a secretului profesional al avocaților?
Călin-Andrei Zamfirescu: Întâi și întâi, e de salutat inițiativa de reluare a congreselor tematice, așa cum au avut ele loc în urmă cu mai mulți ani, pentru că, de fapt, congresul, atunci când nu este electiv, își propune să instruiască și să informeze pe membrii săi în legătură cu problemele care sunt cele mai importante în legătură cu profesia. Restul, toată activitatea de descărcare de gestiune ș.a.m.d. fiind, evident, activități firești. Tema acestui congres, secretul profesional, e o temă larg dezbătută la nivel european în ultimii doi ani. Iată de ce, cu această ocazie, a dezbaterii sale, au fost invitate două persoane de marcă din cadrul Comunității Barourilor Uniunii Europene, așa-numitul CCBE, care reprezintă un parlament al avocaților din Uniunea Europeană. A fost prezentă Maria Slazek, care e fosta președintă a acestui CCBE și în prezent vicepreședintă a unui comitet care are ca scop coordonarea țărilor din Europa Centrală și de Est, și Ranko Palicarič, care la ora actuală e al doilea vicepreședinte al CCBE-ului, deci în 2020 va fi președintele CCBE, care a fost președinte al acestui comitet pe care acum îl coordonează în calitate de vicepreședinte Maria Slazek. Ambii extrem de bine ancorați în realitățile secretului profesional și lucrând în grupul de lobby de la Bruxelles al CCBE-ului, în scopul atenuării sau chiar novării unor acte normative în legătură cu profesia de avocat, încercând, deci, eliberarea de presiunea pe care o pun organele europene în directivele privind spălarea banilor – și nu numai –, în legătură cu secretul profesional, care e din ce în ce mai restrâns.
S-a detașat clar ideea că în cadrul procesului judiciar sau în cadrul activității avocatului, care nu trebuie să fie neapărat în fața instanțelor de judecată, circulația corectă și liberă a informației, care duce spre aflarea adevărului, n-ar trebui să fie stânjenită, în raportul avocat-client. De altfel, cele trei mari constante pe care profesia de avocat le-a proclamat încă din secolul XIV, când a fost înființată, și, evident, cu atât mai puternic acum, sunt, pe de o parte: libertatea profesiei de avocat, care nu este supusă niciunei instituții a statului; independența avocatului în cadrul exercitării profesiei sale și […] turnurilor gemene. S-a înăsprit legislația privind terorismul, s-au creat noi breșe în dreptul clientului de a beneficia de secretul profesional, lărgindu-se sfera situațiilor în care avocatul poate fi obligat să încalce un principiu sau să fie o excepție de la acest principiu.
Apoi, dacă vreți acum, Panama Papers. Se va vedea impactul imediat, în materia spălării banilor ș.a.m.d.
Claudiu Pamuc: Imigrația…
Călin-Andrei Zamfirescu: Ei bine, nimeni – și nici profesia de avocat – nu se opune securității mondiale, sub aspectul terorismului, sub aspectul drogurilor, sub aspectul spălării banilor… Pentru că, în final, teama cea mare pentru care la nivel politic se implică guvernele în aceste reglementări, o reprezintă finanțarea ilegală a terorismului. Evident că și avocații luptă pentru păstrarea unui climat de ordine, liniște, respectarea legii. Dar asta nu înseamnă că în raportul avocat-client să se creeze atât de multe breșe, care în final lasă fără conținut acest secret profesional, element de căpătâi al profesiei de avocat.
Sunt și alte profesii care sunt guvernate de ideea unui secret profesional, mai mult sau mai puțin atenuant. Plecând chiar de la un preot, în legătură cu secretul spovedaniei; plecând de la un doctor, în legătură cu diagnosticul; plecând de la un expert financiar-contabil ș.a.m.d. Dar niciunde și nicio legislație nu prevede, ca în situația noastră, caracterul de ordine publică a acestui secret profesional, care vine să întregească garanția dreptului la apărare exercitat în condiții de forțe egale.
Ca atare, sub acest semn s-a transmis și actualului ministru de justiție. Am fost încurajați și susținuți în demersul nostru și de către asociații de magistrați, și de către membri ai Academiei, și de către avocați individuali care sunt cunoscuți ca fiind reprezentativi pentru profesia pe care o exercită și care au fost invitați la acest congres – ca atare, a existat o totală consonanță între tema propusă, modul în care a fost abordată și concluziile la care a dus. Iar una, poate, dintre cele mai importante concluzii se referă la faptul că s-a lansat – și de către mine, și de către alții – apelul către avocați, ca, în situațiile în care au socotit că acest privilegiu al clientului și această garanție a dreptului la apărare, secretul profesional, se încalcă, prin activitatea unui organ de jurisdicție, de anchetă ș.a.m.d., să aducă la cunoștință organelor profesiei asemenea încălcări, pentru că, din fericire, cred că avem porți deschise în colaborarea profesională și cu CSM-ul, și cu Parchetul General, și cu DIICOT-ul, și cu DNA-ul, și cu alte instituții care concură, la rândul lor, la realizarea justiției, pentru a putea comenta cazurile concrete și a găsi, dacă vreți, un ghid de bune practici, ca pe viitor să nu se mai manifeste diversele încălcări faptice a acestei garanții.
Claudiu Pamuc: Deci am putea crede că la sfârșitul acestui congres vom avea niște propuneri chiar pentru un astfel de ghid de bune practici?
Călin-Andrei Zamfirescu: Ca fiecare congres, și acest congres va avea, în final, o serie întreagă de rezoluții, de hotărâri, de apeluri care vor fi adoptate de către plenul congresului, printre care, cu siguranță că și această idee tematică, centrală, a secretului profesional, își va găsi, într-o manieră sau în alta, exprimare. Cum, vom vedea, mâine vor fi dezbateri mai largi. Acum, după partea festivă, la care au participat și invitații străini, și autoritățile locale centrale, urmează dezbateri pe situațiile specifice ale oricărui congres, urmând ca mâine, o zi întreagă, să avem posibilitatea să aprofundăm abordările acestui subiect și, eventual, ele se vor reflecta și în ceea ce se va decide.
Claudiu Pamuc: Invitații străini au apreciat destul de favorabil discuțiile care au avut loc după intervențiile dumnealor între avocați și cei aflați în prezidiu și vreau să vă întreb dacă considerați că, practic, prin aceste dezbateri, care încep acum la congres, se poate schimba ceva, astfel încât să avem într-un final chiar și schimbări legislative care să vă ajute.
Călin-Andrei Zamfirescu: Reiau teza cu care am început: Este unul din elementele centrale ale profesiei de avocat secretul profesional. El este reflectat în legislațiile europene, nu într-un mod identic. Principiile de salvgardare a acestui secret profesional sunt mai mult sau mai puțin respectate, în raport de consolidarea democrațiilor și de existența unui stat de drept real, acolo unde ele trebuie să fie aduse la îndeplinire. Iată de ce, dacă luăm și analizăm legislația care abordează acest subiect, din Franța, de pildă – nu mai vorbesc de Anglia, care-i o țară anglo-saxonă și de drept necontinental și care are alte principii –, vom constata că aceste garanții sunt mai puternic exprimate și mai serios respectate de către cei care de regulă le încalcă. Iată de ce, reprezentanții CCBE-ului au fost foarte impresionați de maniera concretă în care lucrurile se discută aici, pentru că orice minus din reglementare – care la noi se manifestă din plin – conduce la nașterea unor conflicte și, deci, la apariția acestei cazuistici, care, dezbătută fiind, a fost extrem de interesant pentru ei. Sunt lucruri care au fost depășite dincolo, demult, și care acum, aici, se redescoperă și se redefinesc. Nu vă ascund că venirea lor aici e determinată și de faptul că se lucrează la un regulament al barourilor europene, pe această temă, care să fie, dacă vreți, uniform aplicată în toate țările, nu numai… estul să rămână în urmă și vestul să fie avansat.
Claudiu Pamuc: Și care să-i apere și pe avocații români, într-un fel.
Călin-Andrei Zamfirescu: Și care să uniformizeze maniera de exercitare a profesiei, pentru că, în definitiv, spre asta ne îndreptăm – spre o uniune inclusiv juridică. Care, cu timpul, sigur, se va impune; cum ar fi, de pildă, în diverse materii – drepturile omului, unde există deja, în protejarea victimelor infracțiunilor, unde ea există deja și în alte câteva importante zone – proprietatea industrială ș.a.m.d.
Claudiu Pamuc: Vă mulțumesc mult.
Călin-Andrei Zamfirescu: Și eu vă mulțumesc.