Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
358 views
ASPECTE INTRODUCTIVE
Privit din perspectiva filosofiei morale a lui Immanuel Kant, conceptul de confidențialitate poate fi analizat prin prisma imperativului categoric[1], un principiu fundamental bazat pe rațiune și independent de considerații pragmatice.
În acest sens, Kant a formulat două mari principii ale imperativului categoric ce din punctul meu de vedere sunt relevante pentru fundamentarea juridică a confidențialității:
Pe de o parte principiul universalizării (analog legii): „Acționează conform acelei maxime pe care ai putea dori să o vezi instituită ca lege universală.” Aplicat în domeniul confidențialității, acest principiu impune examinarea rațională a posibilității de a institui încălcarea confidențialității ca o normă general valabilă. O astfel de universalizare ar submina fundamental încrederea socială și ar face imposibilă o conviețuire ordonată, demonstrând astfel caracterul ilicit al unei asemenea acțiuni din perspectiva unei ordini juridice raționale[2].
Pe de altă parte principiul respectului pentru persoană (analog drepturilor subiective): „Tratează umanitatea, fie în persoana ta, fie în persoana oricărui altuia, întotdeauna ca scop în sine și niciodată doar ca mijloc.” Încălcarea confidențialității unei persoane, în special fără consimțământul acesteia, echivalează cu instrumentalizarea sa, utilizând informațiile personale în scopuri proprii (ex. obținerea de avantaje, defăimarea). Această acțiune neagă statutul persoanei ca subiect de drept, cu demnitate și autonomie, reducând-o la un simplu obiect sau resursă în detrimentul drepturilor sale fundamentale[3]. În acest sens, a statut și CJUE în Cauza C-305/05 ,,Secretul protejează cetățeanul de dezvăluirile indiscrete care ar putea aduce atingere integrității morale și reputației acestuia”[4].
Astfel, pe care de consecință, din perspectiva unei fundamentări kantiene a dreptului, încălcarea confidențialității constituie, în general, O ACȚIUNE ILICITĂ. Un sistem juridic care ar permite încălcarea discreționară a confidențialității ar fi disfuncțional și mai mult de atat, ar fi contrar principiilor dreptului. Dreptul la confidențialitate este o componentă esențială a autonomiei individuale, conferind persoanei controlul asupra propriei vieți și asupra informațiilor care o privesc.
1. Confidențialitatea avocatului într-o lume transparentă
În contiuare, ne vom îndreptat atenția către confidențialitatea avocatului într-o lume care devine din ce în ce mai transparentă. Consider că subiectul abordat reprezintă o dilemă între dreptul la viața privată și constrângerea din partea unei societăți deschise și expuse. Trebuie să afirmăm că, trăim într-o epocă în care informația circulă cu o viteză considerabilă, iar limitele intimității personale sunt tot mai estompate, astfel încât menținerea secretului profesional din punct de vedere juridic devine o veritabilă barieră de protecție pentru apărarea drepturilor și a libertăților omului, dar și o provocare reală pentru sistemul juridic[5].
Dacă ar fi să facem un exercițiu de imaginație, prin care să ne închipuim o lume în care conversațiile, documentele, consultațiile juridice oferite de către avocați ar fi expuse public, prin intermediul mass-media ori a site-urilor web, am constatata că un astfel de peisaj, ar reflecta nu doar îndatorirea etică a confidențialității avocatului, ci mai mult o miză pentru integritatea justiției.
Se pune întrebarea, cum reușește avocatul sa păstreze secretul profesional într-o societate care cere transparență absolută? Ei bine, fără a ne raporta la norme juridice ce reglementează îndatoririle avocatului ori drepturile acestuia[6], păstrarea secretului profesional reprezintă o responsabilitate morală din partea acestuia, a cărei menire este apărarea drepturilor clientului și asigurarea unui proces echitabil în temeiul art. 6 din Convenția Europeană a drepturilor omului și art. 21 din Constițuția României.
Astfel încât, pe așa zis-ul tărâm al Europei, întâlnim o protecție strictă a confidențialității dintre avocat și client, considerând-o un element fundamental al dreptului la viață privată și al dreptului la un proces echitabil. CEDO a statuat în numeroase cauze că interceptarea convorbirilor sau corespondenței dintre avocat și client încalcă art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.[7] Drept exemplu, aducem în lumină spețele Pruteanu contra României[8] și Iordachi și alții contra Republicii Moldova[9], în care Curtea a statuat că atât interceptarea efectivă, cât și simpla posibilitate de interceptare a discuțiilor telefonice între avocat și client constituie o încălcare a dreptului la viață privată.
Totodată, CEDO a recunoscut sediile profesionale a avocaților ca parte integrantă a noțiunii de viață privată, mai exact asocierea dintre ,,domiciliu” și ,,sediu profesional” astfel încât perchezițiile efectuate fără respectarea unor garanții procedurale stricte ce pot încălca secretul profesional. În cauzele Kopp contra Elveției[10]și Mancevschi contra Moldovei[11], Curtea a subliniat necesitatea justificării perchezițiilor de către autorități și garantarea unor măsuri specifice pentru protejarea documentelor care întră în sfera secretului profesional al avocatului.
Mai mult decât atât, CJUE a confirmat faptul că protecția secretului profesional se extinde asupra convorbirilor dintre avocat și client, reafirmând astfel că aceasta protecție este un principiu fundamental al dreptului Uniunii Europene. Citez ,, Protecția specifică pe care articolul 7 din Cartă și articolul 8 paragraful 1 din CEDO o acordă secretului profesional al avocaților, care se traduce în primul rând prin obligații în sarcina lor, se justifică prin faptul că avocaților li se încredințează o misiune fundamentală într‑o societate democratică, și anume apărarea justițiabililor…Această misiune fundamentală cuprinde, pe de o parte, cerința, a cărei importanță este recunoscută în toate statele membre, ca orice justițiabil să aibă posibilitatea de a se adresa, fără nicio constrângere, avocatului său, a cărui profesie înglobează, în mod inerent, acordarea, cu independență, de consultanță juridică tuturor celor care au nevoie și, pe de altă parte, cea corelativă, de loialitate a avocatului față de clientul său…”[12].
De asemenea, într-o altă cauză, CJUE a statuat că secretul profesional este considerat inerent profesiei de avocat, fiind prevăzut inclusiv în Codul deontologic al avocaților europeni adoptat de CCBE. Citez ,,avocatul, prin natura misiunii sale, este păstrătorul secretelor clientului și destinatarul comunicărilor confidențiale. Fără garanția confidențialității, încrederea nu poate exista…”[13].
Într-o lume în care transparența devine regula, confidențialitatea avocatului devine mai mult decât o obligație — devine o promisiune sacră, un far de siguranță pentru justițiabili, care își pun destinul în mâinile sale.
În consecință, această confidențialitate rămâne o piatră de temelie a libertății și al dreptului la apărare, promovată atât de actele normative de la nivel național, cât și cele de la nivel european, un spațiu sacru creat între avocat și clientul său, unde adevărul poate fi spus fără frică, iar dreptatea poate înflori în liniște.
2. AVOCATURA TRADIȚIONALĂ ȘI DIGITALIZAREA – echilibrul fragil al confidențialității
Fără niciun dubiu, afirmăm că secretul profesional al avocatului în contextul implementării noilor tehnologii, reprezentă o provocare majoră pentru protecția confidențialității dintre avocat-client, fiind un domeniu ce necesită o continuă adaptare a avocatului tradițional la digitalizare.
Confidențialitatea așa cum am analizat-o și în urma principiilor kantiene, rămâne din punctul meu de vedere un pilon fundamental în consolidarea unei relații bazate pe încredere și respect între avocat- client, privită ca o obligație morală. Însă ceea ce ne îngrijorează la acest moment este ,,TEHNOLOGIA” – marele dușman al avocatului tradițional, care impune avocaților anumite limitări și crearea unei punți de echilibru între folosirea instrumentelor digitale și protejarea datelor clienților. Nu mă opun cu privire la afirmația ,,digitalizarea aduce cu ea multe oportunități”, într-adevăr orice noutate vine cu avantaje și dezavantaje, însă trebuie să privim riscurile la care ne putem expune în momentul integrării tehnologiei în activitatea profesională.
Utilizarea instrumentelor digitale în cadrul profesiei de avocat presupune anterior o formare profesională și tehnologică, care să permită avocaților să se folosească eficient de acestea fără a compromite în vreun fel secretul profesional.
Raportat la prezent, există avocați ce adoptă diferite soluții moderne, precum consultanța juridică online, arhivarea digitală a documentelor, utilizarea inteligenței artificiale pentru redactarea actelor standardizate și platforme de gestionare a dosarelor, ceea ce le permite într-adevăr să răspundă mai bine și mai rapid cerințelor clienților.
În acest sens apar tot mai multe platforme online, care permit justițiabilului accesul la un avocat 24/7, pur si simplu din stând într-un fotoliu, obținând consultanță juridică prin apeluri video/ mesagerie instantă. Sunt de acord cu introducerea noilor tehnologii în avocatură, motivat de faptul că trăim întro lume dominată de tehnologie, însă cu toate acestea îmi vin în minte o multitudine de întrebări printre care: Ce se va întâmpla în viitor? Se va renunța la ideea de avocat tradițional?, vom ajunge în situația în care avocatul să fie înlocuit de un roboțel care oferă consultanță juridică la orice oră din zi și din noapte? Viitorul profesiei de avocat, cu siguranță va fi influențat de tehnologie și inteligența artificială, dar înlocuirea robei cu un robot, este din punctul meu de vedere imposibilă. Dar pot privi spre o îmbinare, în care avocatul tradițional să fie sprijinit de către tehnologii inteligente, menținând astfel umanitatea și empatia.
Bineînțeles că, înainte de a opta pentru folosirea platformelor online analizăm riscurile privitoare la protejarea confidențialității dintre avocat-client, în contextul folosirii acestora. Un lucru este cert, dacă tehnologia avansează în favoarea noastră ca utilizatori ai unei platforme online, în mod reciproc și inevitabil tehnologia avansează și în favoarea hackeri-lor. Astfel încât, mesajele, apelurile ar putea fi ușor interceprate de către terți neautorizați dacă acestea nu sunt utilizate cu măsuri adecvate de criptare și securitate[14]. Confruntată cu aceste provocări, profesia de avocat dezvoltă însă strategii de adaptare. Criptarea comunicațiilor, anonimizarea datelor clienților și utilizarea rețelelor private virtuale (VPN) devin treptat standarde ale practicii profesionale moderne.
Raportat la folosirea de instrumente digitale, părăsim granița europeană și pășim pe tărâm American, unde Asociația Americană a Barourilor (American Bar Association, în continuare prescurtată ABA), ca organizație profesională, în anul 2020 – odată cu apariția visurului COVID-19, a continuat să dezvolte și să promoveze standarde etice în cadrul profesiei de avocat, inclusiv în contextul noilor tehnologii. Din cercetări, nu există un document specific, însă au fost emise recomandări în sensul protecției confidențialității, în utilizarea tehnologiei și a securității informațiilor, subliniind necesitatea ca avocații să adopte măsuri adecvate de securitate cibernetică[15]. ABA a accentuat, importanța adaptării profesiei de avocat la tehnologiile digitale (consultanța online menționată anterior) ori gestionarea dosarelor.
Astfel, tehnologiile emergente, precum inteligența artificială și blockchain-ul, transformă în mod vizibil și profund practica judiciară, ridicând la fileu în același timp noi probleme legate de confidențialitate. Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială pentru analiza sau redactarea documentelor implică adesea transferul de date sensibile către servere terțe, uneori situate în jurisdicții cu standarde de protecție variate[16].
Pentru a susține afirmațiile menționate anterior, aducem în discuție următorul caz:
,,În Manhattan, un caz notoriu a implicat avocați care au folosit ChatGPT pentru a genera argumente juridice și referințe la cazuri inexistente, ceea ce a dus la sancțiuni judiciare. Judecătorul Kevin Castel a amendat cu 5.000 de dolari doi avocați și firma lor pentru că au depus în instanță documente care conțineau citații false generate de ChatGPT, subliniind riscurile utilizării necritice a inteligenței artificiale în practica juridică.
Acest caz a atras atenția asupra faptului că, deși ChatGPT și alte instrumente AI pot fi utile pentru redactarea și cercetarea juridică, ele pot produce informații inexacte sau fabricate, iar avocații trebuie să verifice riguros orice conținut generat înainte de a-l folosi în acte oficiale. În plus, utilizarea AI în domeniul juridic ridică probleme legate de responsabilitate profesională și etică.
Pe de altă parte, un raport Thomson Reuters arată că, în general, atât departamentele juridice interne, cât și firmele de avocatură încep să adopte ChatGPT și AI generativ pentru sarcini precum redactarea și revizuirea contractelor, cercetarea juridică și comunicarea cu clienții, deși există încă rețineri legate de securitate, confidențialitate și acuratețe”[17].
Acest incident a generat dezbateri ample despre limitele și riscurile AI în lumea avocaturii, subliniind că, deși tehnologia poate sprijini munca juridică, NU poate înlocui discernământul și implicarea umană. De asemenea, a atras atenția asupra importanței formării avocaților în utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale și a protecției confidențialității și securității informațiilor clienților.
CONCLUZII
Confidențialitatea dintre avocat și client repezintă o veritabilă pârghie între justițiabil și apărare, un templu al încrederii și al discreției care susține buna funcționare a sitemului judiciar. În urma aplicării principiilor lui Kant, deducem că secretul profesional nu reprezintă doar o regulă etică/îndatorire a avocatului, ci un acord tacit, care este menit să asigure încrederea justițiabililor în avocat.
Sub sfera secretului profesional intră toate informațiile oferite de către client unui avocat, indiferent dacă s-a încheiat sau nu un contract de asistență, iar obligația de a nu-l divulga se extinde față de toate terțele persoane, inclusiv membrii familiei clientului. Cu toate aceste, confidențialitatea raportului dintre avocat-client nu este absolută, fiind reglementate situații urgente în care avocatul are dezlegare, precum săvârșire aunor infracțiuni grave, caz în care avocatul are obligația de a le denunța.
Pe lângă, interesul individual al clientului, așa cum am afirmat de-a lungul acestui articol, secretul profesional servește implicit și interesul societății, contribuind la consolidarea unui sistem juridic eficient și asigurarea unui proces echitabil.
În contextul, evoluției rapide ale tehnologiei, consider că sunt necesare măsuri suplimentare pentru sigiranța informațiilor îi a datelor oferite de către justițiabili, în tocmai pentru ca confidențialitatea să nu fie afectată, iar acștia să nu-și piardă încrederea în justiție. Astfel încât, societatea să înțeleagă faptul că această obligație nu este impusă doar ca o regulă de conduită în detrimentul avocatului, ci pentru a garata că adevărul se poate afla doar prin intervenția legii cu respectarea prezumției de nevinovăție.
Secretul profesional râmâne astfel un legământ invizibil dintre avocat și client.
REFERINȚE
1. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Ed. Humanitas, București.
2. Legea nr.51/1995.
3. STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011.
4. CEDO – CAUZA PRUTEANU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 30181/05).
5. CEDO – CAUZA IORDACHI ȘI ALȚII C. MOLDOVEI (Cererea nr. 25198/02).
6. CEDO – CAUZA MANCEVSCHI c. MOLDOVEI (Cererea nr. 33066/04).
7. Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 decembrie 2022. Orde van Vlaamse Balies ș.a. împotriva Vlaamse Regering.
8. A se vedea, https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-94590%22]}.
9. A se vedea https://baroulmehedinti.ro/recomandarile-ccbe-privind-protejarea-confidentialitatii-clientilor-in-contextul-activitatilor-de-supraveghere/
10. A se vedea, https://www.americanbar.org/about_the_aba/privacy/.
11. A se vedea https://kga-avocats.fr/limportance-de-la-confidentialite-dans-les-relations-avocat-client/.
12. A se vedea https://www.bizlaw.md/un-avocat-si-a-distrus-reputatia-intr-o-sala-de-judecata-din-new-york-pacalit-de-chatgpt-a-gresit-citand-sentinte-false
13. A se vedea https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=64724&doclang=RO.
[1]Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Ed. Humanitas, București, p. 58.
[2]Ibidem, pp.64-65.
[3]Ibidem, pp. 73-75.
[4] A se vedea, https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=64724&doclang=RO , accesat la data de 15.04.2025.
[5]A se vedea, https://www-lawyersofdistinction-com.translate.goog/navigating-legal-ethics-in-a-digital-age-key-trends-and-challenges/?_x_tr_sl=auto&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=wapp , accesat la data de 08.05.2025.
[6] A se vedea Legea nr.51/1995 și STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011.
[7] ,,Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.”
[8] CAUZA PRUTEANU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (Cererea nr. 30181/05).
[9] CAUZA IORDACHI ȘI ALȚII C. MOLDOVEI (Cererea nr. 25198/02).
[10] A se vedea, https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-94590%22]}, accesat la data de 20.05.2025.
[11] CAUZA MANCEVSCHI c. MOLDOVEI (Cererea nr. 33066/04).
[12] Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 decembrie 2022. Orde van Vlaamse Balies ș.a. împotriva Vlaamse Regering.
[13] A se vedea https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=64724&doclang=RO , accesată la data de 15.04.2025.
[14] A se vedea https://baroulmehedinti.ro/recomandarile-ccbe-privind-protejarea-confidentialitatii-clientilor-in-contextul-activitatilor-de-supraveghere, accesat la data de 19.05.2025.
[15]A se vedea, https://www.americanbar.org/about_the_aba/privacy/, accesat la data de 19.05.2025.
[16]A se vedea https://kga-avocats.fr/limportance-de-la-confidentialite-dans-les-relations-avocat-client/, accesat la data de 19.05.2025.
[17]A se vedea https://www.bizlaw.md/un-avocat-si-a-distrus-reputatia-intr-o-sala-de-judecata-din-new-york-pacalit-de-chatgpt-a-gresit-citand-sentinte-false, accesat la data de 19.05.2025.
