Secretarul general al ONU cere o „pauză umanitară” de 4 zile de Paşte

20 apr. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 121

Agerpres scrie despre participarea Președintelui Klaus Iohannis la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, la invitația omologului american, Joe R. Biden.

„Șeful statului a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă și cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre. (…) Conform Administrației Prezidențiale, Președintele Iohannis a evidențiat și impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcția echilibrării și a consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, pe termen lung”, relatează Agerpres.

„Președintele Iohannis a subliniat în intervenția sa și necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice”, mai scrie Agerpres.

De altfel, România va acorda Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 100 milioane de dolari.

„Senatul a ratificat, marți, în calitate de for decizional, acordul privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova. S-au înregistrat 95 de voturi ‘pentru’ și o abținere. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în calitate de primă cameră sesizată. (…) Semnat la Chișinău la 11 februarie, acordul reprezintă principalul instrument prin care România va acorda sprijin autorităților Republicii Moldova în eforturile acestora vizând dezvoltarea durabilă, avansarea pe calea reformelor și apropierea de Uniunea Europeană, se precizează în raportul comisiei de specialitate”, scrie Agerpres.

Pe frontul de est, bătălia se dă pentru ocuparea de către forțele ruse a orașelor ucrainiene de pe țărmul Mării Azov, coridor care va lega Crimeea de Rusia. Rezistența ucrainienilor la Mariopol împiedică deocamdată Rusia să-și atingă acest obiectiv. Marți, Rusia le-a dat ultimatum apărătorilor ucraineni aflați într-o oțelărie să se predea, iar aceștia au ignorant cererea rușilor.

Campanie Craciun UJmag 2020

„Mariupol ar putea să cadă în câteva zile, afirmă un oficial european care a dorit să-și păstreze anonimatul, iar teama lui cea mai mare este că va fi un dezastru mai rău decât la Bucea”, a precizat un oficial european citat de Reuters.

La sfârșitul zilei, ne așteptăm la o distrugere completă a orașului și la multe victime civile în Mariupol. Teama mea este că va fi mai rău decât la Bucea. Iar până pe 9 mai, Putin ar putea declara că a eliberat orașul Mariupol… Deci, cred că Mariupol va fi controlat în zilele următoare”, a spus mai spus oficialul european, scrie România liberă.

„Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunțat marți ofensiva rusă în estul Ucrainei și a cerut părților să pună capăt luptelor pentru o «pauză umanitară» de patru zile cu prilejul Paștelui ortodox”, relatează AFP, citată de Digi 24.

Solicit astăzi o pauză umanitară de patru zile pentru săptămâna sfântă”, de joi până duminică, «pentru a permite deschiderea unei serii de coridoare umanitare» în Ucraina, a declarat șeful ONU. Această suspendare a luptelor ar servi la evacuarea civililor «din zonele de confruntări actuale și așteptate», cu ajutorul Crucii Roșii, și la transportul ajutorului umanitar «în zonele cele mai afectate ca Mariupol, Herson, Donețk și Lugansk»”, a mai spus Antonio Guterres, scrie Digi 24.

„«Peste o treime» din cele 12 milioane de persoane care au nevoie de ajutor umanitar în Ucraina să află în aceste patru orașe”, a mai spus secretarul general ONU, mai notează Digi 24.

În plin scandal în România cu privire la volumele foarte mari de vaccinuri comandate de autoritățile române, Polonia a denunțat în mod unilateral angajamentele contractuale de cumpărare a vaccinului împotriva COVID-19 produs de BioNTech/Pfizer. Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al sănătății, Adam Niedzielski, invocând surplusul existent și tensiunile financiare cauzate de afluxul de milioane de refugiați care fug din cauza războiului.

„Vorbind la postul de știri TVN24, Niedzielski a declarat că Executivul de la Varșovia a informat Comisia Europeană și furnizorii de vaccinuri, la sfârșitul săptămânii trecute, că invocă o clauză de forță majoră aflată în contractul de achiziție și că va refuza atât să plătească, cât și să primească alte doze. Niedzielski a explicat că îmbunătățirea situației pandemice înseamnă că a scăzut nevoia de vaccinuri. Între timp, criza ucraineană a refugiaților a pus la grea încercare finanțele publice ale Varșoviei. Ministrul a adăugat că guvernul a încercat să ajungă la un compromis, cerând ca livrările să fie eșalonate pe parcursul a 10 ani, dar «ne-am confruntat cu o lipsă totală de flexibilitate din partea producătorilor». Niedzielski a recunoscut că această decizie a provocat un conflict juridic între guvernul polonez și Pfizer – care, în parteneriat cu compania germană BioNTech, este principalul furnizor de vaccinuri împotriva COVID din UE. Discuțiile cu alte companii vor începe în curând, a precizat ministrul, adăugând că speră că acestea vor da dovadă de mai multă flexibilitate”, relatează Libertatea.

În plină criză a resurselor minerale, generate și de războiul ruso-ucrainian, Mexicul, care dispune de importante rezerve de litiu, a mai făcut un pas către naționalizarea zăcămintelor sale de litiu.

«Mexicul a făcut luni un pas către naționalizarea litiului, un metal esențial pentru fabricarea bateriilor electrice care trebuie să înlocuiască motoarele termice ale automobilelor pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice”, notează AFP, citată de Adevărul.

„Aprobată cu 298 de voturi din totalul celor 500 de deputați, legea mai trebuie să fie votată în Senat, unde partidul la putere, Morena, deține, de asemenea, majoritatea. Transmisă cu o zi înainte Camerei, legea a fost adoptată într-o singură zi de dezbatere, după respingerea, duminică, a unei reforme a Constituției care viza întărirea rolului statului pe piața energiei electrice. Legea privind litiul a fost adoptată cu majoritate simplă, în timp ce reforma Constituției necesita o majoritate de două treimi de care președintele mexican nu dispune printre deputați”, mai scrie Adevărul.

Seară liniștită!

Secretarul general al ONU cere o „pauză umanitară” de 4 zile de Paște was last modified: aprilie 20th, 2022 by Claudiu Pamuc
Videoconferința regională de insolvență Buzău

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter