109 views
Protestul piloţilor de la TAROM ține prima pagină a presei de astăzi. 29 de piloţi, angajaţi ai companiei de stat TAROM, s-au declarat luni, 8 iulie, inapţi de zbor și câteva zeci de zboruri au fost anulate, ceea ce a generat un haos total pe Aeroportul Otopeni. Protestul piloţilor de la TAROM s-a încheiat marţi dimineaţă, după ce aceştia au primit de la conducerea companiei o serie de promisiuni legate de majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.
„Compania aeriană de stat TAROM a pierdut aproximativ 2,5 milioane de euro pe perioada protestului piloţilor de luni, 8 iulie”, a transmis Sindicatul Piloţilor de Linie din România (SPLR), scrie Libertatea, citând Agerpres.
Sindicaliștii au susținut că protestul este un semnal de alarmă împotriva condiţiilor grele de muncă şi a modului în care este condusă compania.
„Astăzi, piloţii au tras un semnal puternic de alarmă, protestând împotriva condiţiilor actuale de muncă şi a managementului deficitar din companie. Această acţiune este un semnal de alarmă, având în vedere că numeroase aspecte critice, inclusiv cele legate de siguranţa pasagerilor, au fost ignorate prea mult timp”, au transmis sindicaliștii.
„Înţelegem inconvenienţele cauzate şi ne exprimăm regretul pentru disconfortul şi discontinuitatea pe care le resimt, acesta fiind şi unicul motiv pentru care demersurile noastre au apărut în al 12-lea ceas. Acţiunile noastre sunt motivate de dorinţa de a îmbunătăţi siguranţa şi calitatea serviciilor oferite, asigurând un mediu de lucru sigur şi demn pentru echipajul nostru”, se mai arată în comunicatul sindicatului, mai scrie Libertatea.
Compania Tarom a anunțat, într-un comunicat, că, după o serie de negocieri cu reprezentanții echipajului de zbor, s-a ajuns la un consens în ceea ce privește situația salarială a acestora.
„Sursele din cadrul companiei, apropiate negocierilor, au confirmat majorări salariale negociate și decise la nivelul CA, în actualele limite bugetare. Este vorba de o suma de 1.500 de euro, care va fi acordată personalului navigant în tranșe, respectiv 500 de euro lunar din octombrie, iar restul, până la întregirea sumei, începând din martie. Se majorează și primele externe, la 240 de euro pentru pilotul comandant și 200 de euro pentru copilot. (…) Tarom precizează că toate zborurile au fost reluate, iar pasagerilor afectați de situație li s-au pus la dispoziție alte zboruri sau rambursarea tarifului achitat pentru bilet”, scrie Gândul.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a pierdut apelul în procesul cu First Bank, aceasta fiind prima decizie definitivă din cele 19 dosare care vizează amenzile acordate băncilor pentru că ar fi înşelat clienţii prin calcularea ratelor.
„Tribunalul Bucureşti a respins ca nefondat apelul principal depus de ANPC la decizia Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti. Instanţa de fond admisese plângerea First Bank împotriva sancţiunii date de ANPC în mai 2023. Autoritatea amendase First Bank şi alte 18 bănci (cele mai mari după active) pentru că ar fi utilizat practici comerciale incorecte/înşelătoare prin faptul că au oferit credite consumatorilor cu amortizarea în rate egale (anuităţi). Acest mod de rambursare a împrumuturilor prevede plata în prima parte a unor cote mai mari de dobândă faţă de capitalul împrumutat, ceea ce în opinia ANPC arată reaua-credinţă a băncii, prin disproporţia dobânzii imputate consumatorului”, notează News.ro.
„Judecătoria Sectorului 1 a decis că First Bank a fost amendată în afara termenului legal de 6 luni de la încheierea contractelor care au făcut obiectul controlului. În cazul prescripţiei contravenţionale, instanţa nu mai are motive să analizeze restul obiecţiunilor de legalitate din plângere şi să intre în fondul problemei”, arată News.ro, citând Profit.to.
„Până acum, instanţele de fond s-au pronunţat în şapte dosare. În şase dosare deciziile au fost în favoarea băncilor (Banca Transilvania, OTP Bank, Exim Banca Românească, Libra Bank, First Bank şi Raiffeisen Bank), în timp ce într-un dosar a fost respinsă contestaţia ProCredit Bank”, mai scrie News.ro.
Premierul Ciolacu a solicitat ministerului un mecanism prin care șoferii ale căror rezultate la analizele pentru consum de substanțe interzise nu sunt gata în 72 de ore să-şi primească permisul de conducere înapoi, până la finalizarea analizelor. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Bogdan Despescu, a vorbit luni despre deciziile care se vor lua în viitor, pe aceasta temă.
„În şedinţa Guvernului de astăzi, condusă de premierul României, (…) acesta ne-a solicitat un mecanism, o soluţie, astfel încât, în 72 de ore de la momentul recoltării probelor biologice sau testului iniţial în stradă care a ieşit pozitiv şi ulterior s-a procedat la recoltarea probelor biologice, să avem un răspuns. Până la următoarea şedinţă de guvern analizăm şi vom reglementa, vom vedea sub ce formă ca şi act normativ”, a spus Despescu la Digi24, scrie Agerpres.
„Din acel moment, în 72 de ore, conducătorul auto trebuie să aibă un răspuns de la autorităţi. În acele 72 de ore, şi dacă a ieşit la aparat pozitiv, şi dacă refuză, se procedează la retragerea permisului de conducere ca măsură administrativă de înlăturare a unui pericol imediat, până la obţinerea rezultatului – fără dosar penal. Dacă rezultatul nu vine în 72 de ore, domnul premier a solicitat act normativ, ca după acest interval de timp să i se restituie permisul de conducere, procedura merge mai departe. Dacă rezultatul la probele biologice care vin după 72 de ore este pozitiv, se va întocmi dosar penal pentru conducere sub influenţa produselor interzise”, a afirmat Despescu, mai notează Agerpres.
„Aparatul Drugtest, potrivit acestuia, detectează doar prezenţa substanţei, însă numai după ce vin rezultatele de la laborator, acestea pot fi considerate ca probe într-un dosar penal. Poliţia Română menţionează că nu toţi şoferii care vor fi opriţi în trafic vor fi testaţi pentru consum de droguri, ci numai cei care se încadrează în anumite circumstanţe, precum antecedentele la consumul de substanţe interzise, sau prezenţa în autovehicul a unor recipiente susceptibile de a fi folosite la consumul de droguri”, mai scrie Agerpres.
La Costinești, după alegerile de duminică, în urma votului cetăţenilor, a fost stabilit şi numele noului primar.
„Din cele 2.026 de voturi exprimate în cele două secții din comuna Costinești în cadrul scrutinului, Dumitru Jeanu, de la PSD, a primit în cele două secții un număr de 1020 de voturi, Gheorghe Mechenici, de la PNL, – 1008 voturi, Călin Mugurel Radu, de la AUR, – 64 de voturi. 12 voturi din ambele secții de votare sunt nule”, scrie Cotidianul, citând ziuaconstanța.ro.
Ministerul Justiţiei a anunţat, luni, că Paul-Philippe al României va fi eliberat din arest, urmând a fi așteptată decizia definitivă cu privire la predarea sa sub control judiciar.
„Instanţa din Malta a dispus faţă de Paul-Philippe al României măsura controlului judiciar şi eliberarea acestuia, pe cauţiune, după ce a stat mai mult de 2 luni în arest. Până se va lua o decizie definitivă cu privire la predarea sa, va merge de două ori pe zi la secţia de poliţie, pentru a semna prezenţa. Nu va putea părăsi Malta pentru că paşaportul şi orice document de identitate sunt reţinute de instanţă. Acesta trebuie să plătească o cauţiune de 20.000 de euro, precum şi o garanţie personală de 30.000 de euro. Decizia a fost justificată prin vârsta înaintată a acestuia şi prin faptul că, potrivit legislaţiei malteze, în astfel de cazuri, termenul de arest preventiv este de maximum 60 de zile”, transmite Ministerului Justiţiei, într-un comunicat, scrie Cotidianul.
„Influencerul Andrew Tate şi fratele lui Tristan sunt acuzaţi că nu au plătit niciun ban către stat ca impozit pe încasări de 21 de milioane de lire (26 milioane dolari) obţinute din afacerile lor online”, relatează dpa şi PA Media, scrie Agerpres.
„Poliţia din comitatele Devon şi Cornwall a iniţiat o acţiune civilă la tribunalul Westminster pentru evaziune fiscală pe numele celor doi şi al unei a treia persoane, prezentată doar cu iniţiala J. Potrivit plângerii, aceştia nu au plătit nicio taxă în nicio ţară pe venituri de 21 de milioane de lire obţinute din afaceri online între 2014 şi 2022 – bani proveniţi din vânzări de produse online şi din activităţi pe OnlyFans”, mai notează Agerpres.
Seară liniştită!