Se pregăteşte un nou Stalingrad?

Deschidem Revista din această seară cu o știre care vine de la Bruxelles: europarlamentarii care conduc Comisia pentru COVID-19, a Parlamentului European, au decis să-i ceară președintelui Comisiei Europene să apară public în fața comisiei.

„Parlamentarii vor să o întrebe pe von der Leyen despre rolul ei în negocierea unui contract masiv de vaccinuri împotriva coronavirusului, de mai multe miliarde de euro, semnat cu Pfizer în apogeul pandemiei. În perioada premergătoare acestui contract, se spune că ea a făcut schimb de mesaje text cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla”, scrie Gândul.

„Uniunea Europeană a cheltuit o mulțime de resurse publice în producția și achiziționarea de vaccinuri în timpul pandemiei. Parlamentul are dreptul de a obține o transparență deplină asupra modalităților acestor cheltuieli și a negocierilor preliminare care au condus la acestea, a spus europarlamentarul belgian Kathleen Van Brempt Van Brempt, președintele comisiei pentru COVID-19”, se arată într-un comunicat transmis în exclusivitate pentru Politico, mai arată Gândul.

„Comisia parlamentară pentru COVID-19 a analizat acordul, al treilea și cel mai mare contract semnat cu Pfizer și partenerul său german BioNTech, și a audiatt până acum Curtea de Conturi și ombudsmanul. Dar Bourla a refuzat invitațiile, trimițând un subaltern în locul său. În conformitate cu regulile Parlamentului, invitația va fi trimisă președintelui Parlamentului, Roberta Metsola, care va decide atunci dacă îi va cere lui von der Leyen să participe la audiere”, mai notează Gândul.

La București, după declarațiile conducerii OMV Petrom, șeful ANAF, Lucian Heiuș, a anunțat, luni, la Prima News, că au fost începute verificările asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu numai a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor care pot intra sub incidența O.U.G. nr. 186.

„Am început deja verificările amănunțite asupra modului în care este calculată cifra de afaceri, nu numai a companiei OMV Petrom, ci a tuturor companiilor care pot să intre sub incidența Ordonanței de Urgență 186. Când vom fi finaliza aceste verificări, vom ști cu exactitate care dintre companiile din România datorează această contribuție de solidaritate. Trebuie să fim foarte atenți pentru că termenul final de depunere a situațiilor financiare pentru companiile din România este sfârșitul lunii mai. Dar cu probabilitate de 99,9% vom ști undeva am estimat eu în maxim două săptămâni ce companii se încadrează pe prevederile Ordonanței 186”, a afirmat șeful ANAF, notează News.ro.

Lucian Heiuș a mai precizat că în privința contribuției de solidaritate nu există nicio legătură între activitatea desfășurată de OMV Petrom, în România și cea a OMV, în Austria.

„OMV Petrom este o companie româneasă, cu sediul în România, care își plătește toate impozitele și taxele în România. OMV Austria primește doar de la compania din România dividendele aferente procentului de 51,15% care este numărul de acțiuni pe care îl are. Restul de acțiuni sunt împărțite la statul român sau la societăți juridice, fonduri de investiție din România. Nu are nicio legătură activitatea desfășurată OMV Petrom din România cu o activitate desfășurată de OMV în Austria legat de această contribuție de solidaritate. Singura întrebare este dacă acel prag de 75% este sau nu este atins pentru activitatea companiei OMV Petrom, nu discutăm de grupul OMV. Trebuie să fim atenți să vedem dacă este calculat corect, dacă este interpretată legea fiscală corect și dacă nu s-au încercat anumite inginerii financiare în stabilirea acestui prag”, a mai transmis șeful ANAF, Lucian Heiuș, scrie News.ro.

Christine Lambrecht, ministrul Apărării din Germania, și-a anunțat demisia din această funcție, la data de 16 ianuarie 2023.

„Lambrecht a demisionat după ce împotriva ei se adunaseră tot mai multe critici. Pe de o parte, Germania a fost criticată pentru sprijinul militar prea slab oferit Ucrainei. De exemplu, în prima perioadă a războiului din Ucraina, Germania a anunțat că oferă Ucrainei 5000 de căști, ca produse defensive, în timp ce Ucraina cerea armament ofensiv. Apoi, conducerea Ministerului Apărării de la Berlin, în frunte cu Lambrecht, a anunțat că nu va permite ca armata Germaniei să fie «jefuită» prin impunerea unui transfer de vehicule blindate către Ucraina”, scrie România liberă.

Opozantul rus, Andrei Ilarionov, director al Institutului de Analiză Economică, fost consilier al președintelui Putin, care locuiește de mai mulți ani în SUA, prognozează un „adevărat mare război” pe teritoriul Ucrainei, pregătit minuțios de Kremlin încă din septembrie.

„Opozantul rus a povestit despre o serie de întâlniri desfășurate la nivel înalt la Moscova, inclusiv despre o ședință secretă a conducerii militare din 15 decembrie 2022, menționând că vizita efectuată la Minsk, mesajele transmise populației și desfășurarea continuă a mobilizării sunt semne evidente ale pregătirii unei ofensive de mari proporții împotriva Ucrainei, care ar putea fi lansată în scurt timp. Unul dintre responsabilii acestei operațiuni este generalul Oleg Saliukov, care coordonează trupele din Belarus. Acesta a lucrat timp de 5 ani în regiunea Kiev și cunoaște foarte bine specificul teritoriului țării vecine”, notează Libertatea.

„Conducerea militară rusă coordonată de generalul Valeri Gherasimov a elaborat un plan numit «marele Stalingrad», care prevede încercuirea forțelor militare ale Ucrainei și privarea lor de resurse, după modelul bătăliei de la Stalingrad din perioda celui de-Al Doilea Război Mondial, când armata sovietică a încercuit-o pe cea germană. Ei vor repeta ceea ce nu au reușit în primăvara anului trecut, însă acum proporțiile ofensivei vor fi mult mai mari. Grupul generalului Saliukov din Belarus va invada Lvovul prin care în Ucraina ajung pe cale terestră sau feroviară cele mai multe ajutoare umanitare și militare din Occident”, susține Ilarionov. „În acest mod, Putin vrea să lase Ucraina fără armamentul occidental pentru a determina epuizarea tuturor resurselor apărării ucrainene. (…) Fiind aproape sigur de planul de a bloca conexiunea dintre vestul și estul țării, Ilarionov nu exclude o încercare de debarcare în Bugeac, pe litoralul ucrainean, în cadrul unei operațiuni-fulger, cu scopul de a înainta spre Chișinău prin UTA Găgăuză și Tighina”, mai scrie Libertatea.

Seară liniștită!