Se constată plecarea unui număr mare de avocați din barouri spre alte îndeletniciri, mai mult sau mai puțin juridice

0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 455

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: Suntem împreună cu doi dintre seniorii profesiei de avocat, dna Stanca Gidro – Baroul Cluj – și dl Lazăr Gruneanțu – Baroul Timiș. Bine vă găsim la această ediție 2018 a Congresului Avocaților. Cum sunt dezbaterile, cum sunt ideile, cum sunt proiectele, atmosfera, la acest congres, dna Gidro?

București: Conferința GDPR în relațiile de muncă

Stanca Gidro: Dezbaterile sunt aprinse, ca de obicei, fiecare vrea să-și spună „oful”, fiecare vine de la baroul lui cu problemele adunate de un an sau poate de mai mulți ani. Cred că timpul este insuficient, după cum se vede, pentru că deja ar fi trebuit să se termine dezbaterile și încă mai sunt mulți înscriși la rând, la microfon. Problemele, evident, legate de casa de pensii pe care noi o administrăm – sunt banii noștri și totdeauna sunt probleme, semne de întrebare, trebuie să se răspundă la ele… Viitorul profesiei sper să-l discutăm. Sunt câteva propuneri venite din țară, de la colegii mai tineri, unele dintre ele, eu aș spera, să reușim să votăm și să le trecem. Deci, ca de obicei, poate un pic mai aprinși ca în alți ani.

Nicolae Cîrstea: Dle Lazăr Gruneanțu, suntem în anul Centenarului, știu că ați venit cu un proiect, cu o lucrare în atenția colegilor dumneavoastră.

Lazăr Gruneanțu: Este adevărat. Cu ocazia unor cercetări făcute la nivelul baroului, am identificat trei avocați care, prin 1930, și-au scris – poate incorect spus, memoriile. Au făcut niște însemnări cu privire la perioada noiembrie 1918, când s-a declanșat, ca să spunem așa, revoluția în Ungaria, s-a trecut la reorganizarea gărzilor naționale în Banat și Ardeal și se întind până în luna iulie 1919, dată la care trupele regale sârbe și trupele franceze părăsesc Banatul. Sunt niște lucruri aproape necunoscute publicului și am considerat că este bine să le aducem la cunoștința publicului, cu atât mai mult cu cât sunt însemnările unor avocați, cu merite incontestabile la pregătirea și înfăptuirea Unirii și, mai ales, ceea ce este foarte important, după 1919 au deținut funcții importante în Parlamentul României Mari, s-au implicat în modificarea legislației, în preluarea administrației de către autoritățile române.

Nicolae Cîrstea: Avem, iată, 100 de ani de la un moment important, la care avocații au contribuit în mod decisiv, și având în vedere experiența dumneavoastră în această profesie, aș vrea să vă întreb dacă putem face o paralelă între avocatura de acum 100 de ani și avocatura de astăzi, poate și o privire în perspectivă.

Lazăr Gruneanțu: Din punctul meu de vedere, este foarte greu de făcut o astfel de paralelă. Să nu uităm că din 1918 până în 1926 au avut loc frământări foarte mari în avocatură și în justiție, deoarece s-au unit provincii cu reglementări diferite în legislație. Dacă vreți, ca o pată de culoare, un avocat din Ardeal sau Banat dobândea titlul de avocat definitiv odată cu urmărirea următoarelor etape: patru ani durata studiilor de drept, un an era obligatoriu să urmeze cursuri pentru susținerea doctoratului, după care urmau doi ani de practică în biroul unui avocat cu experiență și în final se susținea examenul de definitivat de astăzi, cum ar veni, examen care se chema „cenzurat”. Odată cu obținerea acestui examen, avocatul putea să profeseze independent. Acum, sigur, nu cred că este cazul să intrăm în amănunte, dar vreau să vă spun că în Vechiul Regat, cum era cunoscut teritoriul fostelor Țări Românești și a Moldovei, durata studiilor era de trei ani. Mai mult, odată intrat în barou, avocatul se putea prezenta direct în cauză, ceea ce era de neconceput în Banat și Ardeal. Sigur că un pas extraordinar a fost făcut în momentul în care s-a unificat legislația de exercitare a profesiei de avocat, care a stabilit jaloanele dezvoltării viitoare a profesiei. În rest – o apreciere pur personală – pregătirea viitorilor avocați era mult, mult mai temeinică.

Nicolae Cîrstea: Dna Gidro, cum se vede avocatura după zeci de ani în care ați practicat-o cu dedicare și la cel mai înalt nivel, zicem noi?

Stanca Gidro: Cum se vede? De multe ori cu foarte multă amărăciune. Îi văd pe copiii tineri care intră în profesie cum se chinuie să dobândească clientelă, pentru că, din păcate, noi putem să le asigurăm orice în afară de știința de a aduna clienții. Îi văd pe foarte mulți că încearcă să-și dobândească clientela prin mijloace nu tocmai ortodoxe, spre nemulțumirea celorlalți… Văd că suntem tot mai puțin respectați, văd că – la mine la birou și, din discuțiile cu colegii am constatat că nu numai la mine – vin cei tineri din sălile de dezbateri, super-încărcați nervos pentru că au fost puși la punct nemeritat sau apostrofați nemeritat. Îi văd că de multe ori sunt nemulțumiți de soluții, în dosare în care n-ar fi fost normal, sub nicio formă, să se obțină acea soluție… Ce să mai spun? Sunt multe nemulțumiri. Sigur că ei au multe avantaje față de modul în care am început eu avocatura – cu o mașină de scris pentru care am făcut rate ca s-o cumpăr, o am și acum. Sigur că e un mare avantaj toată această tehnică nouă care, în mod incontestabil, este de ajutor. Pe de altă parte, și noianul de legi care ne inundă și care se schimbă de la o zi la alta, iarăși este o foarte mare greutate și pentru noi, nu numai pentru cei tineri. Dar, cred că cea mai mare problemă este aceasta a lipsei de respect față de profesie și care, din păcate, nu se reflectă numai la nivel, de multe ori, instituțional. Nu numai la nivelul celorlalte profesii juridice, ci se reflectă și la nivelul societății. Și nu știu, zău, cât va trece ca să reușim să reabilităm imaginea acestei profesii. Care este o profesie grea, o profesie de dedicație, o profesie care îți mănâncă nervii, îți consumă timpul pe care poate ar trebui să-l aloci familiei sau ție personal, deci este o profesie care ar trebui respectată așa cum se cuvine.

Nicolae Cîrstea: Dle Gruneanțu, ne-ați vorbit despre trecut, dna Gidro ne-a vorbit despre prezent. Care ar fi perspectiva acestei profesii, a avocaturii românești?

Lazăr Gruneanțu: Este extrem de dificil de făcut o prognoză pentru viitor. Trebuie să recunoaștem că avocatura românească de astăzi trece prin aceleași frământări prin care trece și societatea românească. În ultima perioadă se constată plecarea unui număr mare de avocați din barouri spre alte îndeletniciri, mai mult sau mai puțin juridice. Sunt foarte mulți avocați care solicită trecerea pe lista incompatibililor, deoarece încheie contracte de muncă cu diverse societăți comerciale sau unități, sau, mai nou, cu întreprinderi de stat. Greu de făcut o astfel de prognoză. Pe de altă parte, n-ar trebui să omitem un alt aspect: din punctul meu de vedere a scăzut foarte, foarte mult nivelul de pregătire al absolvenților de facultăți. Se restrânge foarte mult aria de selecție și vreau să vă dau un exemplu – cred că este cunoscut: an de an sunt barouri care nu primesc niciun avocat stagiar, deoarece nu reușesc să promoveze examenul de intrare în profesia de avocat. Sigur, unii tineri spun că examenul este dificil. Dar trebuie să ne dea de gândit faptul că sunt zone întregi din țară unde absolvenții nu promovează. Și atunci, problema care trebuie clarificată: este dificil examenul sau este deficitară pregătirea candidatului? E greu de spus cum va evolua avocatura în viitor, însă trebuie să fim optimiști. Să sperăm că vor veni și vremuri mai bune.

Nicolae Cîrstea: Un mesaj, la finalul întâlnirii noastre de astăzi, și poate chiar la final de Congres?

Lazăr Gruneanțu: Să perseverăm, să ne apărăm drepturile și să milităm pentru apărarea drepturilor justițiabililor pe care îi reprezentăm și să fim întotdeauna sau să ne apropiem, cel puțin, la înălțimea înaintașilor.

Nicolae Cîrstea: Dna Gidro…

Stanca Gidro: Eu sunt optimistă din fire, ca atare nu pot să dau decât un mesaj optimist. Pot să dau mesajul vieții mele: cred că dacă ești corect, dacă ești pregătit, dacă nu îți înșeli clienții, dacă accepți numai acei clienți pe care știi că poți să-i ajuți într-un fel sau altul, sau pentru care există o speranță, viața până la urmă te recompensează. Deci, haideți să încercăm să fim morali, să fim corecți, să fim în limitele legii noastre, pe care noi ne-am făcut-o, și atunci, până la urmă, cred că fiecare dintre noi va avea o mulțumire, sufletească și, probabil, și pecuniară.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc mult!

Se constată plecarea unui număr mare de avocați din barouri spre alte îndeletniciri, mai mult sau mai puțin juridice was last modified: mai 23rd, 2018 by Stanca Ioana Gidro
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autori:

Stanca Ioana Gidro

Stanca Ioana Gidro

Este avocat, președintele Comisiei Barourilor de Est și directorul Centrului Teritorial Cluj al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.
A mai scris:
Lazăr Gruneanțu

Lazăr Gruneanțu

Este membru al Baroului Timiș și membru de onoare al UNBR, ocupând și funcția de Consilier în Comisia Permanentă a UNBR.

Abonează-te la newsletter